asp.gov.md

Dosarul blanchetelor pentru pașapoarte: Patru figuranți, plasați în arest preventiv

Patru figuranți din dosarul penal denumit generic „Achiziționarea blanchetelor pentru pașapoarte” au obținut mandate de arest preventiv. Decizii în acest sens au fost luate de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, anunță Procuratura Generală (PG).

Potrivit PG, procurorii anticorupție s-au adresat în instanță după ce suspecții nu s-ar fi prezentat la organul de drept, unde au fost citate, pentru a fi recunoscute și audiate în calitate de bănuiți/învinuiți.

În acest sens, au fost înaintate demersuri în instanța de judecată, unde oamenii legii au solicitat aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în contumacie, pe un termen de 30 zile, în privința unei persoane publice din cadrul Agenției Servicii Publice, precum și în privința a 3 reprezentanți ai mediului de afaceri care au fost beneficiarii efectivi a plăților achitate nejustificat, urmare a încheierii abuzive a unor acte juridice de către Agenția Servicii Publice, entitate succesoare a  Î.S. „CRIS Registru”.

Astfel, în rezultatul examinării demersurilor înaintate de către procurorii anticorupție, pe parcursul zilelor de 9 și, respectiv, 12 septembrie 2022, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana au emis mandate de arestare preventivă în privința celor patru persoane vizate supra, pe un termen de 30 zile.

Reamintim că urmărirea penală pe acest caz a fost pornită la 22 octombrie 2021 de către Procuratura Generală, pe faptul  abuzului de serviciu, săvârșit din interes material, de către factorii de decizie din cadrul Agenției Servicii Publice. Ulterior, la 05 aprilie 2022, Procuratura Anticorupție a mai pornit o cauză penală pe faptul abuzului de serviciu, săvârșit în interesul unui grup criminal organizat. Aceste cauze penale au fost conexate într-o procedură unică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Direcţia de Poliţie a mun.Chişinău

Igor Dodon, Vasile Tofan, Emilian Crețu sau Nata Albot? Cum ar vota moldovenii într-o cursă prezidențială fără Maia Sandu – sondaj

În condițiile în care Constituția nu îi permite Maiei Sandu să candideze pentru al treilea mandat de președintă, liderul PSRM, Igor Dodon, ar acumula cele mai multe voturi în rândul politicienilor dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale. Cel puțin asta arată datele unui sondaj prezentat pe 11 noiembrie de compania sociologică IMAS. Totuși, potrivit aceluiași sondaj, peste 30% dintre respondenți nu știu pe cine ar vota sau nu au dorit să răspundă. Respondenții au fost întrebați și în ce măsură ar lua în considerare să voteze pentru anumite persoane, dacă acestea ar candida la funcția de președinte, printre care actorul Emilian Crețu și jurnalista Nata Albot.

Potrivit autorilor sondajului, respondenții au fost întrebați pe cine ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, în condițiile în care Constituția nu îi permite Maiei Sandu să candideze pentru al treilea mandat de președintă. 

Astfel, potrivit rezultatelor prezentate, pe primul loc s-ar situa liderul și deputatul PSRM, Igor Dodon, cu 17,7%. Pe locul al doilea s-ar afla premierul Vasile Tofan, cu 10,5%, iar pe locul al treilea – liderul și deputatul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 8,8%. Aceștia sunt urmați de deputatul și liderul PDCM, Ion Chicu (5,5%), deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi (4,6%), primarul și liderul MAN, Ion Ceban (4,5%), lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah (2,9%), deputatul și liderul „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev (2,5%), lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună (2,4%), deputata și lidera PCRM, Diana Caraman (1,7%), și liderul PNM, Dragoș Galbur (0,7%).

Pentru un alt candidat ar vota 7,5% dintre respondenți. Nu au știut sau nu au dorit să răspundă 30,7%.

Potrivit autorilor sondajului, respondenții au fost întrebați și în ce măsură ar lua lua în considerare votarea următoarelor persoane, dacă acestea ar candida la funcția de președinte al țării: premierul Vasile Tofan, fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase, fostul premier Ion Sturza, actorul Emilian Crețu și jurnalista Nata Albot.

Pentru opțiunile „Cu siguranță aș lua în considerare” și „Probabil aș lua în considerare”, Vasile Tofan a acumulat în total 22%. Acesta este urmat de Alexandru Tănase, cu 16%, Ion Sturza, cu 11%, Emilian Crețu, cu 10%, și Nata Albot, cu 7%.

Pentru opțiunile „Probabil nu aș lua în considerare” și „Cu siguranță nu aș lua în considerare”, Emilian Crețu a acumulat în total 65%, Vasile Tofan și Ion Sturza – câte 57%, Nata Albot – 55%, iar Alexandru Tănase – 48%.

Nu au știut sau nu au dorit să răspundă în cazul lui Alexandru Tănase – 36% dintre respondenți, al lui Ion Sturza – 32%, al Natei Albot – 38%, al lui Emilian Crețu – 25% și al lui Vasile Tofan – 21%.

Potrivit autorilor, sondajul a fost realizat în perioada 19 octombrie-9 noiembrie, pe un eșantion de 1.116 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, în 86 de localități ale Republicii Moldova. Eroarea maximă de eșantionare este de ±3.0%.

***

Precizăm, articolul 80 din Constituție prevede că „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive”.

În aceste condiții, având în vedere că Maia Sandu a exercitat deja două mandate consecutive – primul în perioada 2020–2024, iar al doilea început după realegerea din 2024 – aceasta nu mai poate candida la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în 2028. Șefa statului ar putea însă reveni în cursa prezidențială doar după o pauză de cel puțin un mandat exercitat de o altă persoană.

De menționat că Maia Sandu este primul președinte ales prin vot direct care obține două mandate consecutive de la independența Republicii Moldova. Vladimir Voronin a avut, la rândul său, două mandate de președinte, însă a fost ales de Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: