Dosarul celor 14 ex-deputați acuzați că au primit bani ca să părăsească PCRM a fost clasat din lipsă de probe

Urmărirea penală în cadrul cauzei penale în care erau vizați 14 foști deputați a fost clasată. Informația a fost confirmată pe 25 ianuarie, de Procuratura Anticorupție, care a precizat că faptele infracționale imputate acestora nu întrunesc elementele componenței de infracțiune. 

Cauza penală a fost pornită pe 28 octombrie 2019 de către procurorul general interimar de atunci Dumitru Robu, în temeiul unei bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii de coruperea activă.

Ulterior, la cauza penală au fost conexate alte 14 cauze penale pornite de către Procuratura Anticorupție, pentru coruperea pasivă și coruperea activă, fiind vizați 14 ex-deputați ai Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

Potrivit unui denunțător, aceștia au transmis și primit sume cuprinse între 200 000 euro și 300 000 euro, în perioada noiembrie – decembrie 2015, pentru ca să părăsească Fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova din Parlament și în calitatea lor de deputați să voteze proiectele de lege înaintate de Partidul Democrat.

Fiindu-le înaintată acuzarea în comiterea infracțiunilor, toți învinuiții și-au negat vinovăția și comiterea faptelor respective.

Proba principală în acuzare au fost declarațiile ex-deputatei din Formațiunea Partidului Comuniștilor, Elena Bondarenco, făcute publice încă în anul 2016, însă procurorii nu au reușit să confirme prin probe declarațiile. În iulie 2022, aceasta a murit.

Pe 20 decembrie 2022, persoanele puse sub învinuire au fost scoase de sub urmărire penală, iar procesul penal a fost clasat pe motiv că faptele infracționale imputate acestora nu întrunesc elementele componenței de infracțiune.

Urmărirea penală continuă în partea acuzațiilor înaintate pentru comiterea infracțiunilor de îmbogățire ilicită împotriva a 13 ex-deputați.

Cei 14 deputați care au părăsit atunci PCRM sunt: Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Alexandru Banicov, Vladimir Vitiuc, Victor Mîndru, Sergiu Stati, Anatolie Gorilă, Boris Golovin, Petru Porcescu, Anatolie Zagorodnîi, Galina Balmoș, Igor Vremea, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache. Cu excepția lui Boris Golovin, cei 13 sunt cercetați acum pentru îmbogățire ilicită.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

realitatea.md

Ministerul Apărării nu a comunicat suficient? Sandu, prima reacție la noile reguli în caz de război, propuse din 1 ianuarie

Președinta Maia Sandu susține că proiectul privind starea de război și de asediu conține prevederi standard, care se regăsesc în legislația tuturor țărilor. Potrivit șefei statului, „politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze”. Pe de altă parte, președinta a menționat că Ministerul Apărării trebuia „să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”. Declarațiile au fost făcute pe 6 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă, ca urmare a unei întrebări adresate de NewsMaker.

„Legile cu privire la apărare au fost actualizate de curând pentru că, dacă vă amintiți, legea precedentă a fost aprobată în ’92. Era clar că este o lege depășită și, ca urmare a actualizării cadrului legislativ și normativ, Ministerul Apărării a venit și cu actualizarea acestei legi. În această lege sunt prevederi standard, care le regăsiți în legile din toate țările. Nu este nimic deosebit. Bineînțeles că trebuie să avem cadru legal și pentru situații grave. Sperăm din tot sufletul și facem tot ce putem ca să nu ajungem acolo, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem cadrul legal adus în ordine”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze, să sperie”. „Pe de altă parte, cred că și Ministerul Apărării trebuia să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de reprezentanți ai opoziției”, a conchis șefa statului.

Menționăm că Ministerul Apărării nu a comentat deocamdată informațiile apărute în spațiul public cu privire la proiect. În acest context, NewsMaker a solicitat o reacție din partea instituției.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului. Premierul Vasile Tofan a apărat proiectul, menționând că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: