IGP

Două apartamente, casă, mașină, 8 terenuri și cadouri de la rude de peste 6,5 mii de euro. Cine este Marin Manița, noul șef al INSP

Inspectoratului național de securitate publică al IGP are un nou șef. Ministrul afacerilor interne, Adrian Efros împreună cu șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, l-au prezentat pe Marin Manița noului colectiv. 

Noul conducător al INSP și-a început activitatea în Regimentul de patrulă și santinelă „SCUT”, unde a activat până în 2013, când a fost creat Inspectoratul național de patrulare. La INP a activat din 2013 și până în 2019, o perioadă deținând și funcția de șef-adjunct al instituției.

Începând cu 2019 și până în prezent, Marin Manița a activat în corpul de conducere al Serviciului Protecție și Pază de Stat.

Noul șef al INSP își propune să continue bunele practici ale instituției, orientate spre siguranța fiecărui cetățean, dar și să implementeze noi practici în linie cu standardele europene.

Conducătorul Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu i-a dorit noului conducător succes, verticalitate și activitate bazată intens pe asigurarea siguranței cetățenilor.

Până astăzi funcția de șef al INSP a fost deținută de Vitalie Timotin.

Potrivit declarației de avere și interese publicată pe site-ul ANI, Marin Manița a primit 289 514 lei, adică 24 126 lei lunar,  în anul 2022, fiind angajat la Serviciul Protecție și Pază de Stat.

Totodată, Manița a primit 4 000 de euro donație de la fratele său și 5 000 de lei de la mama sa. De asemenea, a primit 32 de mii de lei cadou de la rude apropiate și prieteni.

Marin Manița a mai obținut în anul 2022 circa 25 de mii de lei pentru că a oferit în chirie un apartament.

Soția lui Marin Manița deține 8 terenuri agricole, două apartamente de 40 și 71 metri pătrați, care au fost cumpărate în 2015 și 2017 cu 16 000 și 36 400 de euro. Femeia mai are o casă de locuit de de 80 de metru pătrați, a cărei valoare constituie 30 000 lei și alte două averi imobile de 1085 și 20 396 lei.

Totodată, cuplul Manița mai are un automobil de model KIA SP ORTAGE, cumpărat în 2020 cu 20 290 de euro.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: