Dumitru Vartic, reacție publică: „Resping categoric insinuările potrivit cărora aș fi exercitat violență asupra soției mele”

Dumitru Vartic a spus că respinge informațiile conform cărora ar fi exercitat violență asupra soției sale. El a adăugat că are încredere în organele competente și a dat asigurări că va coopera cu autoritățile pentru clarificarea tuturor circumstanțelor. Declarațiile au fost făcute pe Facebook, pe 12 martie. Vartic a venit cu un comentariu în legătură cu moartea soției sale și anterior, pe 7 martie, însă postarea ar fi fost ulterior ștearsă. Menționăm că soția sa a decedat pe 3 martie, iar mai multe organizații susțin că moartea femeii nu ar fi fost un accident. Între timp, Dumitru Vartic a depus, pe 9 martie, cererea de demisie din funcția de vicepreședinte al Consiliului Raional Hîncești, iar pe 11 martie, MAI a anunțat că acesta are statut de bănuit în cadrul procesului pornit după moartea soției sale.

„Exprim profundul meu regret și durere pentru pierderea soției mele. Este o tragedie care a afectat profund întreaga noastră familie, în special copiii noștri. În aceste momente extrem de dificile, prioritatea mea rămâne protejarea și sprijinirea lor”, a scris Dumitru Vartic pe Facebook.

El a adăugat că soția sa „s-a confruntat de mai mult timp cu probleme grave de sănătate și stări depresive conform declarațiilor medicilor”. „Anterior a existat și o tentativă de suicid, pe data de 5 noiembrie 2025 fapt care nu este o informație ascunsă sau inventată. Acest caz a fost raportat public inclusiv de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, deoarece la acel moment soția mea a fost examinată si internată la Spitalul Raional Hîncești și ulterior evaluată și de medicii instituției specializate Institutul de Psihiatrie din Codru din municipiul Chișinău. Cu regret medicii, acum am aflat din comunicatul Ministerului Sanatatii, nu au raportat la organele competente si nu au acordat servicii medicale. În opinia mea, starea ei necesita îngrijiri medicale specializate, monitorizare și tratament adecvat, inclusiv internare atunci când riscul pentru propria ei viață devenea evident. Din păcate, aceste măsuri nu au fost aplicate la nivelul necesar pentru prevenirea repetării unei asemenea tragedii”, a adăugat el.

El a mai spus că respinge informațiile potrivit cărora ar fi exercitat violență asupra soției sale. „Resping categoric insinuările potrivit cărora aș fi exercitat violență asupra soției mele. În toată această perioadă dificilă am încercat, în primul rând, să protejez copiii noștri și să mențin echilibrul familiei în condiții extrem de complicate. Am încredere că organele competente vor examina obiectiv toate circumstanțele acestui caz și vor stabili adevărul pe baza probelor și faptelor reale”, a menționat Dumitru Vartic.

În același mesaj, el a făcut apel către mass-media „să trateze această tragedie cu responsabilitate și respect față de memoria soției mele și față de copiii noștri, care trec printr-o perioadă extrem de dureroasă”. „Voi coopera pe deplin cu autoritățile pentru clarificarea tuturor aspectelor acestui caz”, a mai declarat acesta.

Președinta raionului Hîncești, Nicoletta Moroșanu, a declarat, pe 12 martie, pentru NM, că Dumitru Vartic continuă să fie vicepreședinte al Consiliului Raional Hîncești. Potrivit lui Moroșanu, consilierii urmează să se întrunească în ședință și să ia act de cererea de demisie depusă de Vartic. Data ședinței nu a fost stabilită deocamdată.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie, după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc de locuințe din capitală. Mai multe organizații neguvernamentale și activiști au calificat cazul drept femicid. Acestea susțin că moartea femeii nu ar fi fost un accident.

Soțul acesteia, Dumitru Vartic, este acuzat de ani de abuzuri, care ar fi împins-o spre acest gest. În acest context, președinta raionului Hîncești i-a cerut public demisia din funcția de vicepreședinte al Consiliului Raional Hîncești. O solicitare similară a venit și din partea vicepreședintei Parlamentului, Doina Gherman. Ultima i-a cerut demisia atât din funcția de vicepreședinte al consiliului raional, cât și din Partidul Acțiune și Solidaritate. Între timp, Dumitru Vartic a fost exclus din PAS. Pe 9 martie, Dumitru Vartic a depus cererea de demisie din funcția de vicepreședinte al Consiliului Raional. 

Într-o primă reacție, publicată pe rețelele de socializare în seara zilei de 7 martie, Dumitru Vartic și-a exprimat durerea față de pierderea soției, pe care a descris-o drept „o mamă extraordinară și o soție bună”. El a cerut public discreție pentru familia sa. „În astfel de momente, o familie are nevoie mai ales de liniște, de discreție și de înțelegere. Vă rog doar să respectați durerea unei familii care încearcă să se ridice după o pierdere atât de mare”, a transmis acesta. Mesajul ar fi fost șters, ulterior.

În contextul decesului Ludmilei Vartic au fost pornite două procese penale. Între timp, a fost audiat Dumitru Vartic. Dumitru Vartic are statut de bănuit în procesul pornit după moartea soției sale, a declarat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin. Potrivit acesteia, pe caz, în condiții speciale, urmează să fie audiați și copiii familiei.

Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a confirmat pe 11 martie că certificatul de deces al Ludmilei Vartic a fost eliberat soțului acesteia pe 4 martie, de către Centrul de Medicină Legală, la o zi după tragedie. În document este indicată drept cauză a decesului căderea de la înălțime, fără alte urme de violență. Analiza toxicologică a sângelui victimei este încă în lucru. Potrivit ministrului, Ministerul Sănătății investighează cazul, inclusiv circumstanțele internării Ludmilei Vartic în spital în noiembrie 2025.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: