zerkalo.io

„E începutul”. Lukașenko a calificat războiul din Ucraina drept „parte a marii redistribuiri a lumii”

Președintele Belarusului Alexandr Lukașenko susține că războiul din Ucraina ar fi nimic altceva decât „începutul unei mari redistribuiri a lumii, în care statele mici vor avea de suferit”, informează Belta. Totodată, acesta a declarat că nu intenționează să implice armata belarusă în războiul din Ucraina decât în cazul în care va fi atacat Belarusul.

„Nimeni nu știe cum se va sfârși acolo (nr. în Ucraina). Ceea ce se întâmplă în Ucraina este începutul. Acesta este unul dintre elementele marii reîmpărțiri a lumii. Se vor sparge, se vor prăbuși. Micile state vor avea de suferit”, a spus Lukașenko.

„Dacă vor lovi Mazyr, noi vom lovi Kievul, fără să intrăm în Ucraina”

Liderul de la Minsk s-a arătat convins că Vestul intenționează să atragă Belarusul într-un război cu Ucraina.

„Niciodată Putin nu m-a rugat: haide, intră, să nimicim pe cineva în Ucraina, etc. Însă ei (Vestul) ne împing în acest conflict, ca să se lămurească cu Rusia și Belarusul și să aducă linia frontului la Piter și Rostov. În 2020 nu au reușit, continuă să o facă prin alte mijloace. Pentru mine este important să nu ne implicăm în conflictul ucrainean, ci să facem ca acesta să se încheie cât mai curând”, a spus Lukașenko.

Președintele belarus a amintit de armamentul pe care îl deține Rusia.

„Ucrainenii, Zelenski, cer armament cu rază lungă ca să lovească orașele Rusiei: Kursk, Rostov, Orel, Belgorod. Orașele vecine. Însă acest lucru este inadmisibil. Pentru că Rusia în acest caz va aplica armament nou. Și îl va aplica asupra Kievului, asupra celor care adoptă decizii. De aceea se cam tem. Însă nu depinde de ei, ci de cât de mult îi vor împinge americanii în acest război”, a mai spus politicianul.

Lukașenko a reiterat că Belarusul nu se va implica în războiul din Ucraina, însă a avertizat că va riposta în cazul unui atac.

„Nu intenționăm să intrăm nicăieri, atâta timp cât nu s-a trecut de linia roșie. Îndată ce veți trece frontiera noastră sau veți ținti uzina petrolieră de la Mazyr, iar ei au avut astfel de gânduri poznașe, vom răspunde instantaneu. De aceea – nu ne atingeți și noi nu intenționăm să venim la voi. (…) Dacă veți lovi Mazyr, noi vom lovi Kievul, trebuie să înțeleagă asta. Dar ca să lovească, trebuie să aibă cu ce. Noi avem cu ce”, a adăugat președintele belarus.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: