În data de 1 septembrie 2020, și-au reluat activitatea 1233 de școli. În prezent, 19 instituții de învățământ rămân închise, 11 dintre care sunt în carantină. Anunțul a fost făcut de către ministrul Educației, Culturii și Cercetării Igor Șarov, în cadrul unei conferințe de presă. De asemenea, doar 404 din cele peste 1398 de instituţii preşcolare și-au reluat activitatea de astăzi.
„Din 1252 de instituții de învățământ publice și private, s-au deschis la 1 septembrie 1233 de instituții, cu aplicarea diverselor forme de organizare a studiilor. 19 instituții nu s-au redeschis fizic. Dintre acestea, 11 sunt în carantină, iar alte 8 din diverse motive”, a anunțat ministrul Educației.
Oficialul a precizat că cele 19 instituții de învățământ se vor redeschide în decurs de două săptămâni. Ministrul Educației a mai spus că în 800 de școli procesul de învățământ se va desfășura cu prezența fizică la ore. Elevii din alte 105 instituții vor învăța în două schimburi, iar 3 instituții au optat pentru program de studiu combinat: unele ore se vor desfășura la distanță, iar altele cu prezența elevilor în sălile de clasă. În 6 instituții de învățământ elevii din fiecare clasă vor fi împărțiți în două grupuri: jumătate vor învăța de la distanță, iar jumătate de acasă. 19 instituții de învățământ au optat pentru ore online, iar 314 au ales un model combinat de studiu.
În ceea ce ține de grădinițe, doar 404 din cele peste 1398 de instituţii preşcolare și-au reluat activitatea de astăzi.
„Se recomandă ca copilul să fie însoțit de la și spre educația timpurie de către una și aceeași persoană, cu vârsta mai mare de 16 ani. Atenționez public: părinții nu sunt obligați să achite taxe pentru achiziționarea substanțelor dezinfectante în instituțiile de învățământ”, a precizat Igor Șarov.
Cât despre universități, ministrul Educației a menționat că în primele 2 săptămâni, studenții din cele 24 de universități din țară vor studia cel puțin primele două săptămâni în regim online. Cazarea studenților în cămine se va realiza pe parcursul lunii septembrie, în mai multe etape. Primii care vor fi cazați vor fi studenții anului I.
Amintim că, pe 13 iulie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a propus instituțiilor de învățământ 7 modele de organizare a procesului de studii.
Cu doar câteva luni înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie, o nouă platformă media a intrat brusc în peisajul informațional al Republicii Moldova. Sub aparența unui site independent de investigații cu ambiții internaționale, REST (restmedia.io) s-a prezentat ca o sursă alternativă de știri și analize despre corupție, influență externă și guvernare. În realitate însă, investigația realizată de DFRLab dezvăluie că REST nu este un actor media autentic, ci un paravan construit pentru a masca o operațiune de influență pro-Kremlin, conectată direct la rețeaua Rybar – una dintre cele mai puternice structuri de propagandă rusești, condusă de un operator sancționat de Uniunea Europeană.
Apariția REST în vara anului 2025 nu este întâmplătoare. Lansarea sa coincide cu intensificarea campaniilor de dezinformare menite să submineze încrederea publică în guvernul de la Chișinău, să erodeze sprijinul pentru integrarea europeană și să exploateze polarizarea politică internă. Sub pretextul „investigațiilor independente”, site-ul publică articole care reproduc narațiunile-cheie promovate de propaganda rusă — de la acuzații privind „colonizarea” Moldovei de către Occident până la insinuări despre controlul extern al instituțiilor statului.
Analiza DFRLab arată că în spatele imaginii de site neutru și internațional se ascunde o infrastructură tehnică, vizuală și narativă comună cu Rybar, o platformă pro-război care servește direct obiectivelor strategice ale Kremlinului. Informațiile tehnice, metadatele imaginilor și legăturile de amplificare pe rețelele sociale indică un model de coordonare sofisticat, menit să evite sancțiunile, să camufleze originea conținutului și să infiltreze narațiuni pro-ruse în spațiul public moldovenesc.
REST este, așadar, un exemplu clar al modului în care actorii pro-Kremlin își rebranduiesc operațiunile de influență, lansând noi entități media cu aparență de legitimitate locală sau internațională, dar controlate, în esență, de aceleași centre de propagandă.
Legătura cu Rybar
Rybar a apărut inițial ca un canal „de analiză militară” pe Telegram și a devenit una dintre cele mai populare surse pro-Kremlin despre războiul din Ucraina, cu peste un milion de abonați. Cofondatorul său, Mihail Zvincuk, fost angajat al Ministerului rus al Apărării, se află sub sancțiuni UE pentru rolul său în sprijinirea mobilizării militare a Rusiei. În 2024, Departamentul de Stat al SUA a oferit o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informații despre persoanele implicate în proiectul Rybar, menționând că acesta a primit finanțare de la conglomeratul militar-industrial Rostec, sancționat de Trezoreria SUA.
Dovezi tehnice
Investigația DFRLab a identificat mai multe indicii tehnice și digitale care confirmă legătura dintre REST și Rybar:
Infrastructură comună de găzduire. REST este găzduit pe VK Cloud, un furnizor rus din ecosistemul VK (fost Mail.ru), în aceeași gamă de adrese IP cu Rybar și harta sa militară online.
Configurație tehnică identică. Ambele site-uri folosesc același panou de control (aaPanel) și aceleași setări FTP personalizate — o combinație rară în infrastructura VK Cloud.
Metadate comune. Imaginile publicate de REST conțin căi de fișiere precum „C:\Rybar на С\REST\”, demonstrând utilizarea aceluiași mediu de producție digitală.
Amprente lingvistice și temporale. Structura codului REST include caractere chirilice ascunse, iar fișierele sale vizuale poartă timestampuri în fusul orar GMT+3 (ora Moscovei), sugerând că materialele au fost create în Rusia înainte de lansarea oficială.
Narațiuni și amplificare
Deși REST se prezintă drept o publicație internațională, articolele sale vizează în mod direct contextul politic intern al Moldovei. Narațiunile centrale includ:
acuzații privind „capturarea statului” de către partidul PAS;
prezentarea ajutorului european ca instrument de șantaj;
acuzarea CSCCD și a Consiliului Audiovizualului de cenzură;
portretizarea Maiei Sandu drept lider subordonat Occidentului.
REST a reușit să atragă rapid atenția online, în special pe TikTok, unde un videoclip în limba română – acuzând „colonizarea” Moldovei de către Germania și Occident – a acumulat peste 3 milioane de vizualizări. Pe X (fost Twitter), câțiva influenceri pro-Kremlin au generat peste 700.000 de vizualizări prin doar câteva postări.
Rețelele Pravda Network și InfoDefense, cunoscute pentru diseminarea de narațiuni rusești, au amplificat conținutul REST, la fel ca și politicieni locali anti-UE, inclusiv fostul premier Vlad Filat.
Legături sârbești
Contul principal al REST pe X listează Serbia drept locație. Analiza DFRLab a identificat-o pe jurnalista Vesna Veizović, cunoscută pentru pozițiile sale pro-ruse, drept una dintre primele persoane care au promovat portalul. Veizović conduce site-ul vaseljenska.net, folosit anterior pentru a disemina conținut anti-occidental, și a fost menționată de mai multe ori chiar pe Rybar, care o descrie drept „investigatoare independentă”. Aceste conexiuni ilustrează modul în care rețeaua Rybar își extinde operațiunile prin intermediul unor intermediari regionali.
Concluzii
Cazul REST Media demonstrează cum actorii pro-Kremlin își regenerează infrastructura informațională pentru a evita sancțiunile și a-și păstra capacitatea de influență. În spatele unei imagini aparent neutre și internaționale, REST funcționează ca un instrument de dezinformare calibrat pentru alegerile din Moldova, adaptând mesajele la specificul local, dar integrat într-o rețea globală de propagandă.
Pentru Moldova, aflată într-un context electoral fragil, acest tip de operațiune reprezintă o amenințare hibridă complexă – o combinație între infrastructură digitală rusească, amplificare regională și narațiuni anti-europene menite să slăbească coeziunea socială și încrederea în instituții.Investigația completă, cu detalii tehnice, grafice și documentație suplimentară, poate fi consultată pe site-ul DFRLab: https://dfrlab.org/2025/09/23/sanctioned-russian-actor-linked-to-new-media-outlet-targeting-moldova/
