pixabay.com

Efectele pandemiei: 1,6 miliarde de oameni sunt în „pericol iminent de a rămâne fără mijloace de trai”

Aproape jumătate din forța de muncă globală, 1,6 miliarde de oameni, sunt în „pericol iminent de a rămâne fără mijloace de trai” din cauza impactului economic al Covid-19. Este anunțul îngrijorător al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), transmite The Guardian.

Din cei 3,3 miliarde de oameni, care reprezintă populația muncitoare de pe gob, aproximativ 2 miliarde lucrează în „economia informală”, adică prin contracte pe termen scurt sau sunt liberi profesioniști. Aceştia au fost cel mai rapid şi puternic loviţi de criza economică declanşată de pandemie. Ei au pierdut aproximativ 60% din venituri din prima lună a crizei. Mai mult decât atât, dintre aceștia, 1,6 miliarde riscă să-și piardă definitiv locul de muncă, a avertizat agenţia din cadrul ONU.

„Această criză a locurilor de muncă și toate consecințele sale se adâncesc în comparație cu ultimele noastre estimări, de acum trei săptămâni”, a transmis directorul general al OIM, Guy Ryder, previzionând un impact „masiv” al sărăciei.

„Pentru milioane de muncitori, lipsa veniturilor înseamnă lipsa mâncării, lipsa siguranței și lipsa viitorului. Milioane de afaceri din întreaga lume abia mai respiră”, a mai subliniat Ryder. „Aceşti oameni nu au economii sau acces la credite. Aceasta este fața reală a lumii muncii. Dacă nu-i ajutăm acum, vor pieri pur și simplu”.

America de Nord și de Sud au fost cele mai afectate regiuni după răspândirea rapidă a virusului prin SUA și Brazilia, însă şi liberii profesioniști și muncitorii cu contract limitat din Europa au fost i puși față în față cu falimentul.

Peste 436 milioane de companii riscă să fie închise, la nivel mondial

În cadrul celei de-al treilea raport realizat de OIM de la declanşarea pandemiei, se estimează că aproape 232 de companii de comerţ en gros şi cu amănuntul, 111 milioane din sectorul de prelucrare, 51 de milioane din cel hotelier şi 42 de milioane din alte domenii, precum cel imobiliar, se află „într-un pericol major”.

Instituţia, cu sediul la Geneva, cere insistent ca măsurile luate pentru reactivarea economiei în diferite ţări să se bazeze pe un nivel ridicat de creare de locuri de muncă. De asemenea, OIM cere „politici şi instituţii de muncă mai puternice şi cu sisteme de protecţie socială mai ample” cărora să fie alocate mai multe resurse.

OIM estimează că în al doilea trimestru, din cauza izolării sociale şi a altor măsuri pentru frânarea răspândirii pandemiei, se vor pierde 10,5% din orele de muncă la nivel mondial, echivalentul a 305 milioane de locuri de muncă pentru normă întreagă. Amintim că la începutul lunii aprilie, OIM estima o pierdere de doar 195 milioane locuri de muncă, ceea ce înseamnă că datele apărute între timp sunt şi mai pesimiste.

Organizației Internaționale a Muncii  recomandă o mai mare coordonare la nivel internaţional în ceea ce priveşte pachetele de măsuri de stimulare, cu scopul ca „recuperarea să fie efectivă şi sustenabilă”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Vasile Tofan

Tofan, la tribuna ONU: „Moldova poate că nu va deveni o mare putere, dar cu certitudine poate deveni o țară măreață”

Prim-ministrul Vasile Tofan a susținut sâmbătă, 26 septembrie, un discurs la Adunarea Generală a ONU. Oficialul a vorbit despre parcursul european al Republicii Moldova, presiunile exercitate de Rusia, războiul din Ucraina și securitatea țării, dar și despre necesitatea consolidării democrației și dezvoltării economice. Șeful Guvernului a subliniat că Moldova trebuie să-și decidă singură viitorul și să-și consolideze rolul în comunitatea internațională.

„În cea mai mare parte a acestei perioade, lumea ne-a descris drept o țară prinsă între Est și Vest — un loc în care alții hotărau. Astăzi mă aflu în fața dumneavoastră în calitate de nou prim-ministru al unei țări care a făcut propria alegere”, a spus Tofan.

Premierul a afirmat că, după independență, Moscova a folosit gazul și embargourile comerciale ca instrumente de presiune, iar în ultimii ani Rusia ar fi încercat să influențeze politica din Moldova prin finanțări ilicite, dezinformare, atacuri cibernetice și cumpărarea voturilor.

„Moldovenii au răspuns că țara lor nu este de vânzare”, a declarat Tofan.

El a prezentat integrarea europeană drept un „proiect național” și a spus că aderarea la UE nu reprezintă pentru Moldova înlocuirea unei sfere de influență cu alta. „Înseamnă că cetățenii noștri își exercită dreptul de a alege. De a alege democrația. De a alege prosperitatea. De a alege pacea”, a afirmat premierul.

O parte importantă a discursului a fost dedicată războiului din Ucraina. Tofan, care a spus că a locuit aproape 15 ani la Kiev, a relatat inclusiv despre impactul războiului asupra copiilor.

„Copiii au ajuns înspăimântător de pricepuți la această aritmetică nocturnă a războiului”, a spus el, referindu-se la copiii care calculează timpul până la sosirea dronelor și momentul în care trebuie să ajungă în adăposturi.

Premierul a declarat că drone rusești au încălcat în mod repetat spațiul aerian al Republicii Moldova și a avertizat că repetarea acestor incidente nu trebuie să le transforme în ceva normal. „Faptul că o încălcare se repetă nu o face acceptabilă”, a subliniat Tofan.

În discurs, șeful Guvernului a cerut și retragerea armatei ruse din regiunea transnistreană.

„Vom continua să insistăm pe retragerea lor necondiționată. Ne dorim o reintegrare pașnică a țării noastre, cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, a declarat el.

La final, Tofan a spus că Moldova trebuie să-și cunoască nu doar problemele, ci și capacitatea de a-și decide singură viitorul.

„Prea mult timp, moldovenilor li s-a spus că țara noastră este prea mică, prea expusă și prea divizată ca să-și poată alege singură viitorul. (…) Noi ne cunoaștem problemele. Dar trebuie să ne cunoaștem și puterea”, a spus premierul.

„Moldova poate că nu va deveni o mare putere, dar cu certitudine poate deveni o țară măreață”, a încheiat Tofan.

Amintim că Vasile Tofan se află la New York în perioada 23-26 septembrie, unde participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Acesta a avut întrevederi cu cu prim-miniștrii Sloveniei și Croației și discuții cu reprezentanți ai mediului de afaceri american.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: