Halterofila Elena Cîlcic (87 kg) a cucerit trei medalii la Campionatul European de la Moscova: aur la stilul aruncat, bronz la stilul smuls și argint la total.
Anterior, halterofili moldoveni au mai cucerit trei medalii la concursul de la Moscova. Marin Robu a devenit vicecampion european la categoria de greutate 73 kg, obținând două medalii de argint, la stilul smuls și la total, iar Daniel Lungu a cucerit medalia de aur la stilul smuls al categoriei de greutate 55 kg (la total, el a ocupat locul 5).
Ceilalți componenți ai lotului național de haltere au înregistrat următoarele rezultate:
• Natalia Prișcepa (71 kg) – locul 7
• Ecaterina Grabucea (45 kg) – locul 8
• Tudor Bratu (89 kg) – locul 9
• Teodora Luminița Hîncu (49 kg) – locul 13
• Artiom Grițenco (102 kg) – locul 14.
Starea culturilor de grupa a doua – în special porumbul și floarea-soarelui – este una „critică”, a constatat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban, în urma unei vizite efectuate pe terenurile agricole din raionul Ștefan Vodă. Potrivit oficialului, lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate din ultimele luni „au afectat grav culturile”, punând în pericol recolta din acest an.
Secretarul de stat a vizitat mai multe terenuri din satele Crocmaz, Cioburciu și Slobozia, unde a discutat cu fermierii despre dificultățile cu care se confruntă.
„Am venit astăzi în Ștefan Vodă pentru a vedea personal care este situația din teren și pentru a discuta cu fermierii despre dificultățile cu care se confruntă. Este clar că avem de-a face cu o situație critică”, a declarat Vasile Șarban.
Potrivit acestuia, deși în seara zilei precedente au fost înregistrate cantități reduse de ploaie, acestea nu au fost suficiente pentru a salva culturile.
„O bună parte a suprafețelor cultivate cu porumb este deja compromisă, iar în cazul florii-soarelui, plantele sunt într-o fază avansată de dezvoltare, cu calatidiile subdezvoltate, ceea ce afectează grav potențialul de producție. Dacă în perioada imediat următoare nu vor fi înregistrate precipitații semnificative, se așteaptă pierderi considerabile la ambele culturi”, susține oficialul.
Un exemplu relevant este gospodăria „Ecoalimentprim”, care administrează 1050 de hectare cultivate cu culturi de câmp. Fermierii de aici spun că au nevoie urgentă de investiții în sisteme moderne de irigație pentru a putea face față secetei.
De asemenea, din cauza secetei, sunt afectate și plantațiile de prun, chiar și pentru recolta deja diminuată în urma înghețurilor târzii din primăvară.
În context, Vasile Șarban a subliniat importanța accelerării proiectelor de reabilitare a infrastructurii de irigații și a aplicării tehnologiilor agricole adaptate noilor realități climatice.
„Fermierii încep să conștientizeze tot mai mult rolul esențial al acestor investiții, iar soluții precum tehnologia de conservare a solului No till, deși nu sunt miraculoase, oferă o anumită protecție culturilor în perioadele de secetă, menținând umiditatea în sol pentru o perioadă mai îndelungată. Dialogul cu fermierii, colectarea datelor privind pierderile și promovarea soluțiilor durabile vor rămâne priorități ale ministerului în gestionarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii naționale”, a subliniat secretarul de stat.
