Antena 3

Elevi și profesori, hărțuiți și șantajați pe TikTok și Telegram. Ministerul Educației a primit sesizări din Chișinău, Taraclia și Găgăuzia

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) condamnă cazurile de cyberbullying și distribuirea de conținut ilegal în mediul online, care vizează profesori și elevi, inclusiv minori. Instituția anunță că a primit mai multe sesizări din Chișinău, Taraclia și UTA Găgăuzia privind răspândirea acestor practici, în special pe platforme precum TikTok și Telegram.

Potrivit MEC, imaginile profesorilor sunt utilizate fără consimțământ și sunt asociate cu mesaje ofensatoare sau materiale manipulate digital, inclusiv de tip deepfake. În același timp, elevii și profesorii devin ținte ale unor campanii de umilire și hărțuire, desfășurate în grupuri online, unde conținutul este redistribuit rapid și masiv.

Ministerul semnalează și cazuri în care datele personale ale copiilor sunt utilizate ilegal, iar în unele cazuri se solicită bani pentru eliminarea materialelor compromițătoare, acțiuni pe care le califică ca „o formă clară de șantaj”.

„Aceste acțiuni sunt nu doar imorale, ci și ilegale. Ele încalcă grav drepturile fundamentale ale persoanei, inclusiv dreptul la demnitate, viață privată și protecția datelor personale, garantate de legislația națională și de convențiile internaționale la care Republica Moldova este parte. MEC condamnă fără echivoc orice formă de hărțuire online și subliniază că astfel de comportamente sunt inacceptabile într-un sistem educațional bazat pe respect, siguranță și integritate”, transmite Ministerul. 

Instituția anunță că colaborează cu Ministerul Afacerilor Interne pentru investigarea cazurilor semnalate și identificarea persoanelor responsabile. Totodată, MEC încurajează elevii, părinții, cadrele didactice și directorii de școli să nu ignore astfel de situații și să le raporteze imediat autorităților competente.

Persoanele care identifică conținut ilegal sau abuziv în mediul online pot apela:

  • Telefonul Copilului: (022) 116 111 
  • Numărul unic de urgență: 112 
  • Inspectoratul Național de Investigații: (022) 577 177 
  • Telefonul de încredere: 0 8008 8008 

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Скриншот

„Nu vorbesc moldoveneasca”. Deputatul Grigore Uzun renunță la planul de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei

Grigore Uzun, deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), pe care liderul formațiunii, Igor Dodon, îl anunțase anterior drept candidatul PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, a comunicat că nu va concura în cursa electorală. El a motivat decizia prin faptul că nu cunoaște limba română, pe care politicianul a numit-o „moldovenească”, și că, în aceste condiții, nu îndeplinește una dintre cerințele obligatorii pentru înregistrarea candidaturii, introdusă prin recentele modificări ale Codului Electoral. Declarațiile au fost făcute luni, 21 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu Igor Dodon.

Eu nu vorbesc, în primul rând moldoveneasca, nu româna. Consider că limba este moldovenească – a fost, este și va fi. Dar nu o cunosc, la fel ca majoritatea cetățenilor autonomiei găgăuze. (…) Nu vreau să pun în dificultate cel mai mare partid de opoziție din țară – Partidul Socialiștilor – și am luat decizia să nu-mi înaintez candidatura la viitoarele alegeri pentru funcția de bașcan”, a declarat Grigore Uzun.

Deputatul a menționat că va studia „limba moldovenească”, iar la actualul scrutin se va ocupa de pregătirea candidaților PSRM pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

La rândul său, liderul PSRM, Igor Dodon, a precizat că, în următoarele zile, vor avea loc consultări cu potențiali candidați la funcția de bașcan, iar ulterior se va decide cine va reprezenta formațiunea politică. Politicianul a refuzat să dezvăluie numele potențialilor candidați, dar a subliniat că sunt „cel puțin 2-3”.

Amintim că, până acum, și-a anunțat intenția de a candida la funcția de bașcan ex-deputatul APG Petru Uzun, fostul deputat socialist Fiodor Găgăuz și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent deputat „Alternativa”, care a beneficiat de sprijinul PSRM la alegerile prezidențiale din 2024.

Grigore Uzun a reprezentat PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2023, reușind să ajungă în turul II, unde a fost învins de Evghenia Guțul.

Depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de guvernator al autonomiei a început luni, 21 septembrie, iar campania electorală va demara pe 16 octombrie. Alegerile propriu-zise vor avea loc pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Scrutinele vor fi organizate conform noilor prevederi ale Codului Electoral al Republicii Moldova, adoptate de Parlament în luna august, după o dispută îndelungată cu Comratul privind modul de desfășurare a procesului electoral în autonomie. Potrivit noilor reguli, pentru a candida la funcția de guvernator al Găgăuziei, o persoană trebuie să îndeplinească mai multe criterii: să dețină cetățenia Republicii Moldova și drept de vot, să fi împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 35 de ani, să fi domiciliat sau să domicilieze pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia timp de cel puțin 10 ani, să cunoască limbile găgăuză și română și să nu se afle sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale.

***

Faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: