„Era bolnav și mai are un copil”. Poliția a identificat mama care și-a abandonat copilul într-o scară din Bălți

Președinția a publicat „Planul de consolidare a rezilienței democratice în fața interferențelor electorale”. Documentul făcut public, aprobat de Consiliul Național de Securitate, prevede 24 de acțiuni, printre care „promovarea unui cadru care să asigure independența editorială a furnizorilor media regionali”, „creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut”, „stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale”, „elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale”, precum și „revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice”.

Documentul publicat prevede 24 de acțiuni și perioadele de executare:

1. Promovarea unui cadru care să asigure independența editorială și profesionalismul furnizorilor media regionali: 2026;
2. Instituirea unui cadru normativ modern privind serviciile digitale și definirea responsabilităților pentru coordonarea acestora la nivel național: 2026-2027;
3. Ajustarea legislației mass-media la standardele europene, pentru garantarea independenței editoriale și a protecției jurnaliștilor, în special adoptarea Legii anti-SLAPP privind protejarea jurnaliștilor și activiștilor de acțiuni judiciare abuzive: 2026-2027;
4. Dezvoltarea unui program național pentru consolidarea spațiului informațional și a culturii civice, cu accent pe producția locală, comunicarea publică și educația democratică: 2026-2027;
5. Dezvoltarea unor servicii media regionale incluzive, care să reflecte diversitatea lingvistică și culturală: 2026-2027;
6. Creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut: 2026;
7. Crearea unei capacități analitice dedicate integrității proceselor electorale, cu rol în evaluarea riscurilor financiare, digitale și informaționale: 2026-2027;
8. Implementarea unui program național de alfabetizare media și civică, destinat tuturor categoriilor relevante de public: 2026-2027;
9. Stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale: 2026-2027;
10. Dezvoltarea unui mecanism de avertizare timpurie privind campaniile de dezinformare și manipulare informațională: 2026-2027;
11. Consolidarea arhitecturii de securitate cibernetică și guvernanței instituționale în domeniu: 2026;
12. Organizarea de instruiri periodice pentru personalul public privind bune practici de securitate cibernetică și recunoașterea incidentelor cibernetice: 2026;
13. Realizarea unui audit anual independent privind securitatea cibernetică a proceselor electorale: 2026-2027;
14. Actualizarea cadrului legal privind activele digitale, în conformitate cu standardele europene și internaționale în domeniu: 2026-2027;
15. Consolidarea cooperării interinstituționale pentru validarea și analiza datelor financiare relevante: 2026;
16. Îmbunătățirea schimbului de informații între instituțiile relevante pentru identificarea și gestionarea fluxurilor financiare cu risc sporit: 2026;
17. Optimizarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor în cadrul instituțiilor financiare și prestatorilor de servicii de plată: 2026;
18. Actualizarea cadrului penal pentru a sancționa utilizarea neautorizată sau tranzacționarea datelor bancare în scopuri ilicite: 2026;
19. Dezvoltarea capacităților instituționale în analiza și investigarea tranzacțiilor asociate activelor digitale: 2026;
20. Implementarea unor programe continue de formare și certificare în analiza tehnologică și financiară avansată: 2026-2027;
21. Intensificarea cooperării între instituții pentru desfășurarea eficientă a investigațiilor: 2026;
22. Elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale, cu scopul prevenirii finanțărilor din surse terțe și contracarării dezinformării, în conformitate cu pachetul de reglementări digitale al Uniunii Europene: 2026;
23. Revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice, prin stabilirea unor criterii clare de menținere a statutului acestora: 2026;
24. Ajustarea procedurilor instituționale pentru asigurarea unui proces eficient și previzibil de acreditare a reprezentanților mass-media și a observatorilor electorali: 2026.

NewsMaker a întrebat reprezentanții Președinției cine va fi responsabil de implementarea planului. Deocamdată nu am primit un răspuns.

NM by mihaelaconovali25

Planul a fost aprobat pe 2 decembrie de Consiliul Național de Securitate, convocat și condus de șefa statului Maia Sandu. Potrivit instituției prezidențiale, documentul stabilește „direcțiile principale prin care statul va preveni ingerințele externe și va proteja procesele democratice” și a fost elaborat „pe baza experienței ultimelor trei scrutine, perioadă în care Moldova a fost ținta unor interferențe străine fără precedent: finanțări ilegale ale activităților politice, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a ordinii publice”. 

Maia Sandu a declarat că acestea sunt doar „o parte dintre măsuri”. „Nu tot planul poate fi făcut public. (…) Sunt anumite acțiuni cu caracter secret despre care nu vrem să afle și cei care au intenții proaste în raport cu cetățenii și cu statul Republica Moldova”, a declarat șefa statului în timpul conferinței de presă pe 2 decembrie.

***

Consiliul Național de Securitate este un organ consultativ pe lângă șeful statului, responsabil de coordonarea și monitorizarea politicilor de securitate națională. Acesta este condus de șefa statului și a fost constituit pe 7 noiembrie 2025, printr-un decret prezidențial. Din componența Consiliului fac parte președintele Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp, ministrul apărării Anatolie Nosatîi, ministra afacerilor interne Daniella Misail-Nichitin, șeful SIS Alexandru Musteața, inclusiv procurorul general interimar Alexandru Machidon. Prin același act semnat de Maia Sandu, a fost abrogat decretul din 2023 privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate.