Imagine simbol

Escrocheriile telefonice din Moldova: unde ajung banii luați de la victime? Cernăuțeanu a oferit detalii

În escrocheriile telefonice, cea mai mare parte a banilor este dată de victime în cash. Poliția a documentat cazuri în care sumele au ajuns la schimburi valutare, unde au fost convertite în monedă cripto și ulterior transmise în exterior, precum și cazuri în care banii au fost duși în regiunea transnistreană, iar, odată acumulați, au fost aduși din nou la Chișinău pentru conversii în cripto. Informațiile au fost comunicate de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, la „Cutia Neagră” de la TV8. Potrivit șefului IGP, call-centrele care operează escrocherii în R. Moldova își au locațiile în cel puțin trei țări.

Cernăuțeanu a declarat că, în 2025, majoritatea escrocheriilor au vizat investițiile și s-au desfășurat online, iar în martie 2026 au luat amploare escrocheriile telefonice.

Potrivit șefului IGP, cea mai mare parte a acestor bani este dată în cash de către victime.

La întrebarea ce se întâmplă cu acești bani din momentul în care sunt luați de la oameni, Cernăuțeanu a spus că, într-un caz examinat de poliție, banii au ajuns la un schimb valutar, unde au fost convertiți în monedă cripto, care ulterior era transmisă mai departe. Într-un alt caz, a adăugat șeful IGP, a fost reținută o persoană care este subiectul convertirii banilor în cripto, iar aici „este legătura dintre Republica Moldova, unde convertește și exteriorul – unde se transmit aceste mijloace financiare”. Potrivit șefului IGP, weekendul trecut a avut loc un caz în care o persoană a fost reținută în timp ce încerca să intre în regiunea transnistreană cu taxiul, având asupra sa bani. „Într-un alt caz am stabilit că, odată acumulați acești bani, erau aduși iarăși la Chișinău la aceste convertiri de cripto”, a mai spus Cernăuțeanu, cu referire la banii ajunși în regiunea transnistreană.

Întrebat despre unde se află call-centrele care operează escrocherii în Republica Moldova, șeful IGP a spus că „vorbim de cel puțin trei țări”, însă a refuzat să ofere detalii în acest sens. La precizarea prezentatoarei TV că se vorbește că una dintre ele ar fi Ucraina, Cernăuțeanu a menționat că această versiune „are dreptul la viață”.

***

Escrocheriile telefonice și online au luat amploare în Republica Moldova.

Fenomenul a ajuns în atenția Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care a organizat pe 12 iunie audieri publice cu participarea autorităților responsabile din domeniu. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cadrul audierilor o analiză statistică detaliată a evoluției escrocheriilor telefonice și online în perioada 2023-2026. Valoarea prejudiciului declarat de victime a crescut de la peste 40 de milioane de lei în 2023 la peste 130 de milioane în 2024 și la peste 272 de milioane de lei în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul estimat se ridică deja la 157 de milioane de lei, cu o valoare medie per cauză de aproximativ 89.000 de lei. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Bilanțul victimelor de la centrul de ajutor umanitar din Zaporojie a crescut la 72 de morți. Este unul dintre cele mai sângeroase atacuri de la începutul războiului

Numărul persoanelor ucise în urma atacului aerian rusesc asupra unui centru de distribuire a ajutoarelor umanitare din localitatea Kamîșevaha, regiunea Zaporojie, a ajuns la 72. Acesta este bilanțul prezentat luni, 16 noiembrie, după încheierea operațiunilor de căutare și de înlăturare a dărâmăturilor, la două săptămâni de la atac.

Salvatorii au recuperat 58 de cadavre de sub ruinele clădirii lovite de o bombă aeriană. O altă persoană a murit la spital, iar identitatea și decesul altor 13 victime au fost confirmate în urma testelor ADN. Printre cei uciși se numără doi salvatori și patru polițiști. Alte patru persoane rănite sunt internate în spital, a anunțat ministrul de Interne al Ucrainei, Ivan Vîgovski. Totodată, potrivit administrației militare regionale din Zaporojie, alte patru persoane sunt în continuare date dispărute.

Kamîșevaha, atacată de 11 ori în timpul operațiunii de salvare

Amintim că, în dimineața zilei de 2 noiembrie, armata rusă a lansat bombe aeriene asupra unei foste școli din Kamîșevaha, unde era distribuit ajutor umanitar. Prim-ministrul Ucrainei, Serghei Korețki, a declarat că, după ce oamenii s-au refugiat într-un adăpost, militarii ruși au atacat și locul în care se ascundeau, lansând alte nouă bombe aeriene.

Operațiunile de căutare și salvare au continuat timp de două săptămâni. În acest interval, armata rusă a bombardat localitatea de încă 11 ori, dintre care nouă atacuri au vizat direct zona în care salvatorii căutau victime printre dărâmături, au anunțat autoritățile locale. În urma bombardamentelor repetate, trei polițiști și patru salvatori au fost răniți.

Unul dintre cele mai sângeroase atacuri de la începutul războiului

Atacul asupra centrului de ajutor umanitar din Kamîșevaha a avut loc chiar în timpul distribuirii ajutoarelor. Acest lucru a contribuit la numărul mare de victime. Despre organizarea acțiunii umanitare se știa din timp, aceasta fiind anunțată oficial.

Raportat la numărul civililor uciși într-un singur atac asupra unei locații, bombardamentul din Kamișevaha se numără printre cele mai sângeroase atacuri lansate de Rusia de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. Mai multe instituții media au comparat atacul cu bombardarea teatrului din Mariupol, în martie 2022. În cazul acelui bombardament, însă, nu există un bilanț confirmat al victimelor.

Autoritățile ruse nu au comentat atacul asupra centrului de ajutor umanitar din Kamișevaha.

Acțiunile armatei ruse au fost condamnate de ONU.

„Fie armata rusă știa că acolo se distribuia ajutor umanitar, fie nu a făcut nici măcar verificările elementare pentru a afla ce se întâmpla în localitatea pe care urma să o atace. În ambele cazuri, acest atac pare să fi încălcat cele mai fundamentale principii ale dreptului internațional umanitar”, a declarat Danielle Bell, șefa Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, notează Deutsche Welle.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: