Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) consideră nejustificată solicitarea primului-ministru, Natalia Gavrilița, de a stopa majorarea salariilor în întreprinderile de stat, întreprinderile cu capital majoritar de stat și alte instituții publice cu autonomie financiară.
Sindicaliștii consideră că în cazul în care se va implementa această solicitare au de suferit în primul rând salariații cu venituri mici din întreprinderile cu capital de stat din domeniul agroalimentar, transportului feroviar, serviciilor poștale ș.a.
În condițiile creșterilor exagerate a prețurilor și tarifelor din ultimele luni, salariații acestor întreprinderi au o necesitate stringentă de a-și spori veniturile pentru a putea să-și asigure existența.
„Este inacceptabil ca ei să rămână fără o majorare a salariului”, spune CNSM.
În context, Confederația Națională a Sindicatelor solicită, ca pe viitor, toate subiectele care țin de domeniul muncii și salarizării să fie dezbătute în cadrul parteneriatului social, la ședințele Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.
Precizăm că în debutul ședinței Guvernului din 13 aprilie, Natalia Gavriliţa a cerut ca procesul de majorare a salariilor în instituţiile cu autonomie financiară, care trebuia operat din aprilie, să fie suspendat până când în acest sens nu va fi făcută ordine şi claritate. Premierul s-a referit la cazurile de majorări nejustificate, precum şi la lipsa de transparenţă, potrivit Moldpres.
Şefa Cabinetului de miniştri s-a adresat la Consiliilor de administrare, de guvernare a unităților cu autonomie financiară să se abțină de la creșterea salariilor și să revină la subiect după ce va fi aprobată o nouă hotărâre de Guvern în acest sens.
Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.
Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.
„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.
Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.
„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.
Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.
Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.
Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.
Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.
