Summit-ul Comunității Politice Europene, organizat în Moldova în data de 1 iunie, este un eveniment fără precedent ca anvergură și semnificație politică din istoria țării noastre. Cum s-a desfășurat acesta și ce au discutat liderii țărilor europene într-un castel situat la 20 de km de Ucraina, care se află în război, și la 10 km de regiunea separatistă transnistreană, aflați din materialul NM.
Cum a început summit-ul?
Cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene s-a desfășurat în data de 1 iunie, la Bulboaca, în castelul MIMI. 48 de lideri europeni, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au participat la eveniment. Dintre oficialii invitați la summit nu s-au prezentat doar președintele Turciei și cel al San Marino.
Toți oaspeții, care au sosit la castelul MIMI, au fost întâmpinați de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. „Ne mândrim că am putut aduna aici reprezentanți ai întregului continent. Avem multe subiecte de discutat. Desigur că Ucraina și restabilirea păcii este una dintre temele principale de pe ordinea de zi. Trebuie să confirmăm sprijinul pentru Ucraina, care rezistă agresiunii rusești. Vom vorbi despre securitate, energie și vom continua să muncim pentru cetățeni dezvoltând economia țărilor noastre”, a declarat Sandu.
Scopul Moldovei, potrivit Maiei Sandu, este de a „pregăti țara pentru aderarea la UE până în 2030”.
Primul dintre oficiali a ajuns la summit președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, participarea căruia nu a fost anunțată din timp din motive de securitate. „Mulțumim Moldovei că a adăpostit oamenii noștri, refugiații. Nu vom uita niciodată acest gest. Am vorbit cu președintele despre relațiile țărilor noastre, despre infrastructură, despre proiecte importante, despre viitorul nostru în UE”, a declarat Zelenski.
Printre cei care au făcut declarații înainte de summit a fost și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell. El a fost primul oficial european care a declarat că Moldova poate adera la UE cu conflictul transnistrean nesoluționat.
„Moldova va decide singură ce va face cu regiunea transnistreană. Cipru a devenit membru al UE în pofida problemelor teritoriale. Și Moldova va putea face la fel”, a declarat Borrell în castelul MIMI, situat la 10 km de regiunea separatistă transnistreană, susținută de Moscova.
Coaliția Patriot și subiectele de securitate
Judecând după declarațiile șefilor de stat, unul dintre cele mai discutate subiecte ale summit-ului a fost coaliția pentru achiziționarea și livrarea sistemelor de rachete sol-aer Patriot și furnizarea Ucrainei avioanelor de luptă F-16.
„Avem nevoie de avioane de luptă ca să apărăm cerul. Este o chestiune de logistică. Trebuie să salvăm viețile copiilor. Ne descurcăm greu fără avioane de luptă. Atât timp cât nu le avem, victoria pe cer aparține Rusiei. Le sunt recunoscător partenerilor că ne-au auzit și că vom continua să discutăm. […] Până nu vom avea suficiente avioane, avem nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană Patriot”, a spus Zelenski în cadrul conferinței de presă de totalizare, organizată după încheierea summit-ului, precizând că un rol important în ceea ce privește furnizarea avioanelor F-16 îl au SUA.
Premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, a remarcat că Europa va continua să sprijine Ucraina în lupta împotriva agresiunii ruse. „De fapt, și Moldova este parțial ocupată de ruși. Faptul că am venit aici din aproximativ 40 de țări, demonstrează sprijinul nostru oferit Ucrainei în lupta împotriva agresiunii ruse. Pe agenda de astăzi figurează acordarea asistenței Ucrainei sub formă de avioane F-16 și extinderea coaliției Patriot. Vom aborda și alte subiecte ce vizează Europa, de exemplu, migrația”, a spus Rutte.
În declarațiile finale, participanții la summit au abordat și subiectul reglementării conflictului transnistrean. Președinta Maia Sandu a comentat declarația lui Borrell. „Nu renunțăm la regiunea transnistreană. Vom continua în două direcții (reintegrare și integrarea în UE – NM) și implementăm condițiile Comisiei Europene în ceea ce privește reformele și soluționarea conflictului transnistrean”, a spus Sandu.
Potrivit Maiei Sandu, în cadrul summit-ului au fost discutate probleme privind securitatea, protejarea Europei de război și amenințări hibride. „Am fost cu toții de acord să continuăm eforturile pentru integrarea continentului nostru, să avem o cooperare strategică mai largă, […] să întreprindem mai multe acțiuni în domeniul energiei, a schimbărilor climatice. De asemenea, am convenit să consolidăm cooperarea pentru a asigura securitatea și reziliența infrastructurii critice europene, inclusiv a rețelelor electrice”, a menționat Sandu.
Despre reglementarea conflictului transnistrean a vorbit în cadrul conferinței de presă și Volodimir Zelenski. „Vrem să-i urăm [Moldovei] pace și să o poată asigura fără bombe, artilerie, fără victime pe teritoriul său. Vom face tot posibilul. Întotdeauna v-am susținut și vă vom susține și sunt sigur că nu este din domeniul fantasticului. […] După ce vom obține victoria, sunt sigur de asta, veți avea și voi o țară reintegrată. Fără rachete și fără Rusia”, a spus Zelenski.
El a calificat formatul 5+2 de negocieri în procesul de reglementare transnistreană drept un „proiect mort”. „De ce să vorbim despre un proiect care nu mai poate fi reanimat? Nu văd niciun sens. Trebuie să vorbim din poziția țării câștigătoare, care a luptat pentru pământul său. Iată atunci și vom discuta”, a declarat președintele Ucrainei.
Cu ce s-a ales Moldova?
În ajunul summit-ului, autoritățile de la Chișinău au anunțat proiecte și decizii pentru țara noastră în baza rezultatelor forului.
Astfel, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis triplarea asistenței macrofinanciare acordate Republicii Moldova, de la 600 de mil de Euro până la 1,6 miliarde de Euro, anularea din 2024 a tarifelor de roaming dintre UE și Republica Moldova, oferirea suplimentară a 50 de mil de Euro pentru repararea infrastructurii feroviare și 100 de mln de euro pentru îmbunătățirea eficienței energetice pentru persoanele defavorizate.
Norvegia a anunțat că îi va mai aloca Moldovei 50 de mil de Euro. „Avem un acord de sprijinire a Ucrainei în plan politic, militar și în ceea ce privește dezvoltarea țării. O parte din acest sprijin va fi oferit Moldovei. Vorbim despre 50 de mil de Euro ce vor fi alocați Guvernului de la Chișinău. Este important faptul că președintele [Sandu] știe ce să facă cu acești bani”, a menționat premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre.
Șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că negocierile privind aderarea Republicii Moldova la UE ar putea începe anul acesta. „Considerăm că negocierile de aderarea a Moldovei la UE trebuie să înceapă anul acesta. Suntem impresionați de viteza de implementare a recomandărilor făcute Moldovei de Comisia Europeană. Vom fi pregătiți când Moldova va fi pregătită, deoarece locul Moldovei este în UE”, a spus Metsola.
Președintele francez Emmanuel Macron, care a inițiat acum un an crearea Comunității Politice Europene, a spus că se mândrește cu faptul că Moldova a devenit candidat pentru aderarea la UE. „Președinta Sandu luptă curajos pentru libertate și împotriva corupției. Sunt convins că veți reuși pe calea integrării europene ”, a declarat Macron.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
