Poliția de Frontieră

Ex-șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, nu mai este acuzat de „neglijență în serviciu”, după atacul armat de la Aeroport. Procurorii i-au înaintat o nouă învinuire, după 3 ani de la tragedie

În dosarul penal care vizează atacul armat de la Aeroportul Chișinău din iunie 2023, procurorul de caz a dispus schimbarea acuzării în privința fostului șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi. Fapta a fost reîncadrată juridic în „lipsire de viață din imprudență săvârșită asupra a două persoane”. Informația a fost comunicată pentru NewsMaker de către purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru. Menționăm că, anterior, fapta era încadrată ca „neglijență în serviciu”.

Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale a declarat, pentru NewsMaker, că, în cauza penală care îl vizează pe Rosian Vasiloi, urmărirea penală este în desfășurare. „Pe parcursul procedurii, apărarea a contestat mai multe acte procesuale, iar unele aspecte au fost examinate inclusiv de instanțele de judecată și de Curtea Constituțională”, a adăugat Violina Moraru.

Conform purtătoarei de cuvânt a Procuraturii Generale, pe 21 mai 2026, procurorul de caz a dispus schimbarea acuzării, fapta fiind reîncadrată juridic în baza art. 149 alin. (2) Cod penal – lipsirea de viață din imprudență săvârșită asupra a două persoane.

„În prezent, urmărirea penală continuă, însă anumite acțiuni procesuale depind de examinarea de către instanță a contestațiilor depuse de apărare împotriva unor acte din cauză”, a menționat Violina Moraru.

Potrivit Codului penal, neglijența în serviciu se pedepsește cu amendă de până la 42 500 de lei sau cu închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Lipsirea de viață din imprudență săvârșită asupra a două sau mai multor persoane se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani.

***

Atacul de la Aeroportul Internațional Chișinău s-a produs pe 30 iunie 2023. În urma incidentului, polițistul de frontieră Serghei Muntean și angajatul din securitatea aeroportuară, Igor Ciofu, au fost omorâți, iar atacatorul – un bărbat din Tadjikistan care a deschis focul după ce i s-a refuzat intrarea în țară – a fost grav rănit. El a murit pe patul de spital câteva zile mai târziu.

Atunci, procuratura a inițiat un dosar penal, iar autoritățile au cerut rapoarte oficiale privind cele întâmplate. Ulterior, procuratura a anunțat că șeful Poliției de Frontieră de la acea vreme, Rosian Vasiloi, are statut de bănuit în dosar, fiind cercetat pentru „neglijență în serviciu”. În urma tragediei, Rosian Vasiloi a fost sancționat cu „mustrare aspră”, în timp ce mai multe voci îi cereau demisia. Ministrul de Interne de atunci, Adrian Efros, a declarat că, în urma anchetei de serviciu, au fost sancționați disciplinar 9 angajați ai Poliției de Frontieră. Pe 22 septembrie 2023 s-a aflat că Vasiloi a contestat în instanța de judecată sancțiunea și a plecat în concediu neplătit pentru o lună. Pe 8 noiembrie 2023, Rosian Vasiloi a demisionat din fruntea Poliției de Frontieră. În martie 2024, Rosian Vasiloi a fost pus sub învinuire în dosarul privind atacul de la aeroport.

Pe 29 iunie 2026, Mariana Gratilov, sora polițistului de frontieră Serghei Muntean, ucis în timpul incidentului, a publicat un mesaj comemorativ. Ea a declarat că multe întrebări privind circumstanțele în care s-a produs atacul rămân fără răspuns.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: