Opozantul Oleg Horjan, deținut la Tiraspol de circa patru ani, ar urma să fie eliberat mâine din închisoare

Liderul Partidului Comunist transnistrean aflat în opoziție, Oleg Horjan, și-a ispășit pedeapsa. Mai exact, marți, 6 decembrie, acesta trebuie să fie eliberat din penitenciarul transnistrean nr. 1 din satul Glinoe, raionul Grigoriopol, unde Horjan și-a petrecut ultimii patru ani jumătate.

În luna noiembrie 2018, judecătoria supremă din Transnistria l-a condamnat la patru ani și jumătate de închisoare, acuzându-l de „acțiuni violente în raport cu un reprezentant al puterii”. Potrivit anchetei, după un miting necoordonat , Horjan a smuls epoleții unui milițian și l-a lovit pe acesta.

În unul dintre capetele de acuzare, el l-ar fi insultat pe fostul șef al MAI din regiune, Ruslan Mova, numindu-l „general de rahat”. Apărătorii drepturilor omului consideră că acest dosar este unul politic și au declarat de mai multe ori despre condițiile inumane de întreținere a lui Horjan.

Detalii despre acest caz: „Noi nu putem face nimic – statul „Transnistria” nu există”. La Tiraspol să pregătește un nou dosar împotriva lui Oleg Horjan 

Ambasadele, OSCE, Consiliul Europei

De când Horjan este la închisoare, avocata sa a solicitat ajutor de la Procuratura Generală, Ombudsmanul Republicii Moldova, OSCE, OMS, Ambasada SUA și cea a Rusiei, pentru a apăra drepturile acestuia. De asemenea, s-a întâlnit cu Dunja Mijatović, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, înainte de vizita oficialului la Tiraspol, în luna martie 2020. Avocata susține că toate organizațiile internaționale și ambasadele au încercat să apere drepturile și libertățile lui Horjan, însă acțiunile acestora „nu au avut rezultate tangibile”.

„Organizațiile internaționale și ambasadele menționau cu regret: „Tiraspolul nu ne permite”. Totuși, au fost niște progrese. De exemplu, după vizitele reprezentanților OSCE, condițiile de întreținere în penitenciarul în care clientul meu își ispășește pedeapsa într-un dosar penal nelegitim s-au îmbunătățit pentru puțin timp. Dar, după cum vedem, administrația penitenciarului ignoră toate apelurile noastre și continuă să facă presiuni asupra lui Horjan”, a spus Ala Grigoraș.

În anul 2019, fiul mai mic al Ninei Horjan s-a adresat către Consiliul Europei, prin intermediul deputaților Partidului Laburist al Marii Britanii, „cu rugămintea ca aceștia să influențeze asupra conducerii regiunii transnistrene și să apere drepturile deținutului politic Horjan”. Însă de la Consiliul Europei „a venit răspunsul precum că un asemenea stat ca „Transnistria” nu există, de aceea responsabilitatea pentru apărarea drepturilor lui Oleg Horjan revine autorităților Moldovei și ale Rusiei”.

Reacția Chișinăului

La 23 iulie curent, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din Moldova a declarat ilegală sentința pe care Judecătoria Supremă din Transnistria a pronunțat-o lui Horjan. CSJ a mai indicat faptul că Procuratura Generală a Moldovei trebuie „să întreprindă toate măsurile legale pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați în acest sens”.

Potrivit afirmațiilor avocatei Ala Grigoraș, clientul său a amânat mult timp depunerea cererii către CSJ, deoarece considera „că problema sa trebuie să fie soluționată la nivel politic”. Avocata a depus plângerea la CSJ abia în luna februarie 2020.

Imediat după decizia CSJ, Procuratura Generală a Moldovei a intentat un dosar penal împotriva celor vinovați de încălcarea drepturilor și libertăților lui Horjan. Grigoraș susține că au așteptat doi ani această hotărâre a procuraturii: „Timp de doi ani, noi primeam de la Procuratura Generală răspunsuri formale. Inspectoratul de poliție de la Bender a deschis un dosar penal în anul 2018. Dar ei și acum stabilesc persoanele vinovate. Noi îi indicăm pe aceștia și lor, și Procuraturii Generale, dar niciun rezultat. Cei vinovați continuă să se simtă nepedepsiți”.

După decizia CSJ, avocata și părinții lui Horjan s-au adresat către procurorul general al Moldovei, Alexandru Stoianoglo. Ei speră că acesta va prelua controlul personal asupra anchetei în dosarul penal contra persoanelor care au încălcat drepturile lui Horjan. „Noi considerăm că sancțiunile și urmărirea penală împotriva acestor persoane vor urni din loc problema privind anularea pedepsei incorecte de către autoritățile transnistrene”, a spus Ala Grigoraș. În prezent, avocata pregătește o adresare către autoritățile de profil din Moldova și cele internaționale, în temeiul deciziei CSJ.

Noi nu am reușit să obținem un comentariu al Procuraturii Generale. Am încercat să aflăm, la ce etapă este urmărirea penală inițiată în legătură cu dosarul lui Horjan, dar și dacă Alexandru Stoianoglo examinează posibilitatea unei întrevederi cu avocatul și părinții lui Horjan. Însă la momentul publicării acestui articol, Procuratura Generală nu a răspuns la solicitarea NM.

Nu au răspuns la solicitarea NM nici cei de la Ministerul Justiției și de la procuratura din regiunea transnistreană. NM a încercat să afle, de ce deja de un an, mama și avocatul nu au acces la Horjan, de ce nu se oferă un răspuns la solicitările avocatului, de ce se ascunde de rude cum și cu ce el a fost tratat la spitalul penitenciarului, dar și de ce împotriva lui Horjan au pornit o anchetă preliminară în temeiul articolului său din ziar, publicat cu aproape un an în urmă.

Dar NM a primit răspuns la această solicitare de la MAI din regiunea transnistreană. Cei de la minister au comunicat că „potrivit informațiilor oferite de către Comitetul de Anchetă din Transnistria și Centrul informațional analitic al MAI, autoritățile indicate anterior nu dețin informații cu privire la inițierea unui dosar penal pe motivul infracțiunii prevăzute de articolul 316-1 „Insultarea Președintelui RMN” în raport cu cetățeanul Horjan”. Cei de la MAI din Transnistria nu au răspuns la alte întrebări incluse în solicitarea NM.

Dosarul lui Horjan

Din 2010 până în 2019, Oleg Horjan a fost deputat în Sovietul Suprem al Transnistriei. În 2017, a devenit copreședinte al Uniunii forțelor de opoziție din Transnistria, iar în 2018, după ce a fost arestat, a fost ales unanim în calitate de lider al organizației. În luna decembrie 2016, el a participat la alegerile prezidențiale din Transnistria, situându-se pe locul al treilea.

Dosarul penal împotriva sa a fost deschis după întâlnirea pe care a avut-o cu alegătorii la 2 iunie 2018, pe piața din centrul Tiraspolului. La această întâlnire, Horjan a spus că el deține documente care confirmă faptul că administrația Transnistriei planifică, în bază de contract, să aducă în regiune deșeuri radioactive pentru a fi conservate.

Horjan a inclus problema privind situația ecologică din Transnistria în agenda ședinței Sovietului Suprem din 6 iunie 2018. Când Horjan a început să-și citească raportul, transmisiunea în direct din sala de ședințe s-a întrerupt. În acest timp, i-a fost retrasă imunitatea de deputat și a fost arestat.

Potrivit anchetei, deputatul Horjan a organizat un miting pe piața din centrul Tiraspolului, fără a-l coordona cu autoritățile locale. După miting, au fost reținuți câțiva participanți la această acțiune, inclusiv fiul lui Horjan. Deputatul a încercat să ajungă la cei reținuți. Potrivit datelor din dosarul penal, în altercația cu miliția, el a smuls epoleții de la câțiva colaboratori ai forțelor de ordine.

Lui Horjan i-au fost înaintate trei capete de acuzare. În primul, el ar fi aplicat câteva lovituri milițianului Bichir și i-a smuls epoleții. În al doilea, Horjan l-ar fi lovit pe milițianul Osadcii și a smuls epoleții acestuia și ai milițianului Țurcan. În cel de-al treilea capăt de acuzare, el a fost acuzat de faptul că la intrarea în clădirea secției de miliție din Tiraspol, el l-ar fi insultat pe Ruslan Mova, șeful MAI din regiune, numindu-l „general de rahat”.

Horjan și avocata sa au altă versiune. Potrivit afirmațiilor Alei Grigoraș, atunci când Horjan a dorit să intre în sediul secției de miliție de la Tiraspol, „milițienii au încercat cu forța să-l dea afară de acolo, apoi au profitat de situație și l-au acuzat de aplicarea violenței”. Avocata a subliniat că, potrivit legii locale despre statutul deputatului, lui Horjan trebuiau să-i permită să intre în secția de miliție și să-l conducă spre cei reținuți. Grigoraș a mai remarcat că despre organizarea întâlnirii cu alegătorii din 2 iunie, Horjan a informat oficial administrația de la Tiraspol, MAI și Ministerul Securității Statului. Iar după evenimentele de la secția de miliție, el a scris o plângere despre aplicarea forței fizice față de el și despre încălcarea drepturilor sale ca deputat al Sovietului Suprem din Transnistria.

Avocata Ala Grigoraș a mai spus că toți milițienii (în afară de Osadcii), care sunt vizați ca victime în acest caz, au recunoscut că Horjan nu a aplicat împotriva lor „acțiuni de violență” și „nu a smuls epoleți”. Acest lucru îl demonstrează și înregistrările camerelor de supraveghere din sediul miliției. „În înregistrarea de la unitatea de miliție se vede că Horjan nu l-a bătut nici pe Osadcii, însă în acest caz, el oricum a fost declarat vinovat. În celelalte capete de acuzare, Judecătoria Supremă l-a achitat”, a menționat Grigoraș.

Ea a mai menționat că Ruslan Mova nu poate considera expresia „general de rahat”, pe care Horjan a adresat-o generalului, ca fiind insultă și infracțiune. Și a precizat de ce: în anul 2018, Horjan s-a adresat către MAI din regiunea transnistreană cu solicitarea de a fi tras la răspundere Iurii Petric, simpatizantul guvernării actuale, care l-a insultat public, numindu-l „rahat”, însă Mova a comunicat în răspunsul oficial pentru Horjan că nu consideră că spusele lui Petric sunt o insultă și nu vede temei pentru a-l trage la răspundere.

La 2 noiembrie 2018, a fost anunțată sentința lui Horjan. Potrivit afirmațiilor avocatei Ala Grigoraș, procesul de judecată s-a desfășurat cu numeroase încălcări: „Ne-au refuzat audierea martorilor care au văzut cele întâmplate. În timpul procesului de judecată, Oleg Horjan s-a simțit rău, dar i-a fost refuzată asistența medicală calificată. M-au împiedicat să lucrez cu materialele din dosarul penal”.

Când i-au oferit dreptul la ultimul cuvânt, Horjan a spus că a fost privat de libertate din cauza că a vorbit deschis despre legătura strânsă dintre conducerea Transnistriei și holdingul „Sheriff”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: