Opozantul Oleg Horjan, deținut la Tiraspol de circa patru ani, ar urma să fie eliberat mâine din închisoare

Liderul Partidului Comunist transnistrean aflat în opoziție, Oleg Horjan, și-a ispășit pedeapsa. Mai exact, marți, 6 decembrie, acesta trebuie să fie eliberat din penitenciarul transnistrean nr. 1 din satul Glinoe, raionul Grigoriopol, unde Horjan și-a petrecut ultimii patru ani jumătate.

În luna noiembrie 2018, judecătoria supremă din Transnistria l-a condamnat la patru ani și jumătate de închisoare, acuzându-l de „acțiuni violente în raport cu un reprezentant al puterii”. Potrivit anchetei, după un miting necoordonat , Horjan a smuls epoleții unui milițian și l-a lovit pe acesta.

În unul dintre capetele de acuzare, el l-ar fi insultat pe fostul șef al MAI din regiune, Ruslan Mova, numindu-l „general de rahat”. Apărătorii drepturilor omului consideră că acest dosar este unul politic și au declarat de mai multe ori despre condițiile inumane de întreținere a lui Horjan.

Detalii despre acest caz: „Noi nu putem face nimic – statul „Transnistria” nu există”. La Tiraspol să pregătește un nou dosar împotriva lui Oleg Horjan 

Ambasadele, OSCE, Consiliul Europei

De când Horjan este la închisoare, avocata sa a solicitat ajutor de la Procuratura Generală, Ombudsmanul Republicii Moldova, OSCE, OMS, Ambasada SUA și cea a Rusiei, pentru a apăra drepturile acestuia. De asemenea, s-a întâlnit cu Dunja Mijatović, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, înainte de vizita oficialului la Tiraspol, în luna martie 2020. Avocata susține că toate organizațiile internaționale și ambasadele au încercat să apere drepturile și libertățile lui Horjan, însă acțiunile acestora „nu au avut rezultate tangibile”.

„Organizațiile internaționale și ambasadele menționau cu regret: „Tiraspolul nu ne permite”. Totuși, au fost niște progrese. De exemplu, după vizitele reprezentanților OSCE, condițiile de întreținere în penitenciarul în care clientul meu își ispășește pedeapsa într-un dosar penal nelegitim s-au îmbunătățit pentru puțin timp. Dar, după cum vedem, administrația penitenciarului ignoră toate apelurile noastre și continuă să facă presiuni asupra lui Horjan”, a spus Ala Grigoraș.

În anul 2019, fiul mai mic al Ninei Horjan s-a adresat către Consiliul Europei, prin intermediul deputaților Partidului Laburist al Marii Britanii, „cu rugămintea ca aceștia să influențeze asupra conducerii regiunii transnistrene și să apere drepturile deținutului politic Horjan”. Însă de la Consiliul Europei „a venit răspunsul precum că un asemenea stat ca „Transnistria” nu există, de aceea responsabilitatea pentru apărarea drepturilor lui Oleg Horjan revine autorităților Moldovei și ale Rusiei”.

Reacția Chișinăului

La 23 iulie curent, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din Moldova a declarat ilegală sentința pe care Judecătoria Supremă din Transnistria a pronunțat-o lui Horjan. CSJ a mai indicat faptul că Procuratura Generală a Moldovei trebuie „să întreprindă toate măsurile legale pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați în acest sens”.

Potrivit afirmațiilor avocatei Ala Grigoraș, clientul său a amânat mult timp depunerea cererii către CSJ, deoarece considera „că problema sa trebuie să fie soluționată la nivel politic”. Avocata a depus plângerea la CSJ abia în luna februarie 2020.

Imediat după decizia CSJ, Procuratura Generală a Moldovei a intentat un dosar penal împotriva celor vinovați de încălcarea drepturilor și libertăților lui Horjan. Grigoraș susține că au așteptat doi ani această hotărâre a procuraturii: „Timp de doi ani, noi primeam de la Procuratura Generală răspunsuri formale. Inspectoratul de poliție de la Bender a deschis un dosar penal în anul 2018. Dar ei și acum stabilesc persoanele vinovate. Noi îi indicăm pe aceștia și lor, și Procuraturii Generale, dar niciun rezultat. Cei vinovați continuă să se simtă nepedepsiți”.

După decizia CSJ, avocata și părinții lui Horjan s-au adresat către procurorul general al Moldovei, Alexandru Stoianoglo. Ei speră că acesta va prelua controlul personal asupra anchetei în dosarul penal contra persoanelor care au încălcat drepturile lui Horjan. „Noi considerăm că sancțiunile și urmărirea penală împotriva acestor persoane vor urni din loc problema privind anularea pedepsei incorecte de către autoritățile transnistrene”, a spus Ala Grigoraș. În prezent, avocata pregătește o adresare către autoritățile de profil din Moldova și cele internaționale, în temeiul deciziei CSJ.

Noi nu am reușit să obținem un comentariu al Procuraturii Generale. Am încercat să aflăm, la ce etapă este urmărirea penală inițiată în legătură cu dosarul lui Horjan, dar și dacă Alexandru Stoianoglo examinează posibilitatea unei întrevederi cu avocatul și părinții lui Horjan. Însă la momentul publicării acestui articol, Procuratura Generală nu a răspuns la solicitarea NM.

Nu au răspuns la solicitarea NM nici cei de la Ministerul Justiției și de la procuratura din regiunea transnistreană. NM a încercat să afle, de ce deja de un an, mama și avocatul nu au acces la Horjan, de ce nu se oferă un răspuns la solicitările avocatului, de ce se ascunde de rude cum și cu ce el a fost tratat la spitalul penitenciarului, dar și de ce împotriva lui Horjan au pornit o anchetă preliminară în temeiul articolului său din ziar, publicat cu aproape un an în urmă.

Dar NM a primit răspuns la această solicitare de la MAI din regiunea transnistreană. Cei de la minister au comunicat că „potrivit informațiilor oferite de către Comitetul de Anchetă din Transnistria și Centrul informațional analitic al MAI, autoritățile indicate anterior nu dețin informații cu privire la inițierea unui dosar penal pe motivul infracțiunii prevăzute de articolul 316-1 „Insultarea Președintelui RMN” în raport cu cetățeanul Horjan”. Cei de la MAI din Transnistria nu au răspuns la alte întrebări incluse în solicitarea NM.

Dosarul lui Horjan

Din 2010 până în 2019, Oleg Horjan a fost deputat în Sovietul Suprem al Transnistriei. În 2017, a devenit copreședinte al Uniunii forțelor de opoziție din Transnistria, iar în 2018, după ce a fost arestat, a fost ales unanim în calitate de lider al organizației. În luna decembrie 2016, el a participat la alegerile prezidențiale din Transnistria, situându-se pe locul al treilea.

Dosarul penal împotriva sa a fost deschis după întâlnirea pe care a avut-o cu alegătorii la 2 iunie 2018, pe piața din centrul Tiraspolului. La această întâlnire, Horjan a spus că el deține documente care confirmă faptul că administrația Transnistriei planifică, în bază de contract, să aducă în regiune deșeuri radioactive pentru a fi conservate.

Horjan a inclus problema privind situația ecologică din Transnistria în agenda ședinței Sovietului Suprem din 6 iunie 2018. Când Horjan a început să-și citească raportul, transmisiunea în direct din sala de ședințe s-a întrerupt. În acest timp, i-a fost retrasă imunitatea de deputat și a fost arestat.

Potrivit anchetei, deputatul Horjan a organizat un miting pe piața din centrul Tiraspolului, fără a-l coordona cu autoritățile locale. După miting, au fost reținuți câțiva participanți la această acțiune, inclusiv fiul lui Horjan. Deputatul a încercat să ajungă la cei reținuți. Potrivit datelor din dosarul penal, în altercația cu miliția, el a smuls epoleții de la câțiva colaboratori ai forțelor de ordine.

Lui Horjan i-au fost înaintate trei capete de acuzare. În primul, el ar fi aplicat câteva lovituri milițianului Bichir și i-a smuls epoleții. În al doilea, Horjan l-ar fi lovit pe milițianul Osadcii și a smuls epoleții acestuia și ai milițianului Țurcan. În cel de-al treilea capăt de acuzare, el a fost acuzat de faptul că la intrarea în clădirea secției de miliție din Tiraspol, el l-ar fi insultat pe Ruslan Mova, șeful MAI din regiune, numindu-l „general de rahat”.

Horjan și avocata sa au altă versiune. Potrivit afirmațiilor Alei Grigoraș, atunci când Horjan a dorit să intre în sediul secției de miliție de la Tiraspol, „milițienii au încercat cu forța să-l dea afară de acolo, apoi au profitat de situație și l-au acuzat de aplicarea violenței”. Avocata a subliniat că, potrivit legii locale despre statutul deputatului, lui Horjan trebuiau să-i permită să intre în secția de miliție și să-l conducă spre cei reținuți. Grigoraș a mai remarcat că despre organizarea întâlnirii cu alegătorii din 2 iunie, Horjan a informat oficial administrația de la Tiraspol, MAI și Ministerul Securității Statului. Iar după evenimentele de la secția de miliție, el a scris o plângere despre aplicarea forței fizice față de el și despre încălcarea drepturilor sale ca deputat al Sovietului Suprem din Transnistria.

Avocata Ala Grigoraș a mai spus că toți milițienii (în afară de Osadcii), care sunt vizați ca victime în acest caz, au recunoscut că Horjan nu a aplicat împotriva lor „acțiuni de violență” și „nu a smuls epoleți”. Acest lucru îl demonstrează și înregistrările camerelor de supraveghere din sediul miliției. „În înregistrarea de la unitatea de miliție se vede că Horjan nu l-a bătut nici pe Osadcii, însă în acest caz, el oricum a fost declarat vinovat. În celelalte capete de acuzare, Judecătoria Supremă l-a achitat”, a menționat Grigoraș.

Ea a mai menționat că Ruslan Mova nu poate considera expresia „general de rahat”, pe care Horjan a adresat-o generalului, ca fiind insultă și infracțiune. Și a precizat de ce: în anul 2018, Horjan s-a adresat către MAI din regiunea transnistreană cu solicitarea de a fi tras la răspundere Iurii Petric, simpatizantul guvernării actuale, care l-a insultat public, numindu-l „rahat”, însă Mova a comunicat în răspunsul oficial pentru Horjan că nu consideră că spusele lui Petric sunt o insultă și nu vede temei pentru a-l trage la răspundere.

La 2 noiembrie 2018, a fost anunțată sentința lui Horjan. Potrivit afirmațiilor avocatei Ala Grigoraș, procesul de judecată s-a desfășurat cu numeroase încălcări: „Ne-au refuzat audierea martorilor care au văzut cele întâmplate. În timpul procesului de judecată, Oleg Horjan s-a simțit rău, dar i-a fost refuzată asistența medicală calificată. M-au împiedicat să lucrez cu materialele din dosarul penal”.

Când i-au oferit dreptul la ultimul cuvânt, Horjan a spus că a fost privat de libertate din cauza că a vorbit deschis despre legătura strânsă dintre conducerea Transnistriei și holdingul „Sheriff”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TV8

Tragedia de la Măgdăcești. Cine este vinovat și de ce sistemul a eșuat?

Sistemul de protecție a victimelor violenței domestice din Republica Moldova a suferit un eșec fatal. În satul Măgdăcești, un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Femeia a fost ucisă în pofida faptului că beneficia de două ordonanțe de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare. NewsMaker explică de ce, potrivit poliției și inspectoratului de probațiune, sistemul de protecție nu a funcționat și cum acest eșec instituțional ar putea afecta alte victime ale violenței domestice.

Cronologia tragediei

Prima ordonanță de protecție, prin care agresorului din Măgdăcești i se interzicea să se apropie de soția sa, a fost emisă de Judecătoria Criuleni încă pe 16 iulie. Totuși, pe 3 august, bărbatul a încălcat ordonanța, telefonându-i victimei, iar pe 24 august, femeia a solicitat o nouă măsură de protecție. La acel moment, bărbatul nu fusese încă obligat să poarte o brățară electronică, prin intermediul căreia puteau fi monitorizate deplasările sale. Potrivit legii, purtarea brățării electronice este doar una dintre măsurile prevăzute pentru protejarea victimelor violenței domestice.

A doua ordonanță de protecție a fost emisă de instanță pe 25 august. De această dată, măsurile de protecție le-au vizat și pe cele trei fiice ale cuplului, în vârstă de 20, 15 și 7 ani. Totodată, instanța l-a obligat pe bărbat să poarte o brățară electronică, pentru a putea fi monitorizată respectarea măsurilor impuse. Presa a relatat, de asemenea, că femeia depusese cererea de divorț pe 4 august.

Omorul a avut loc în dimineața zilei de 31 august. Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei și declarațiilor primarului satului Măgdăcești, Liuba Cojocaru, bărbatul a folosit o armă de foc confecționată artizanal, pe care o deținea ilegal.

Când oamenii legii au ajuns la locul crimei, în dimineața zilei de 31 august, au constatat că bărbatul nu mai purta brățara electronică, iar dispozitivul nu a fost găsit. Se presupune că agresorul a reușit să se debaraseze de dispozitivul de monitorizare înainte de a comite atacul.

Brățara electronică nu a funcționat

Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat, în contextul tragediei, că brățara electronică ar fi putut avea o defecțiune tehnică sau un defect de fabricație. „Monitorizarea brățărilor este efectuată de angajații Inspectoratului de Probațiune. În cazul pierderii semnalului GPS sau al apropierii de victimă la o distanță mai mică decât cea permisă, aceștia sunt obligați să informeze poliția. În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, cel mai apropiat echipaj de poliție nu a ajuns la fața locului”, a declarat ministra.

Totodată, ministra a dezmințit informația potrivit căreia fiica de 15 ani, care a găsit victima, ar fi sunat de mai multe ori la 112. „La Serviciul 112, în legătură cu acest caz, a fost recepționat un singur apel, pe 31 august, la ora 09:16. La 09:17, apelul a fost redirecționat către Inspectoratul de Poliție Criuleni. Alte apeluri în legătură cu acest caz nu au fost recepționate”, a precizat ministra.

Indiferent de motivul pentru care semnalul brățării a dispărut, protocoalele de securitate prevăd o intervenție imediată. Într-o astfel de situație, persoana care poartă brățara trebuie contactată de urgență, iar un echipaj de poliție trebuie trimis pentru a verifica locul în care se află aceasta. Și, cel mai important, persoana protejată trebuie avertizată imediat despre un posibil pericol.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că bărbatului i-a fost aplicată brățara electronică pe 25 august, la ora 16:50, la Biroul de Probațiune Criuleni. La scurt timp însă, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare, deși cartela SIM continua să transmită date, dar fără informații privind localizarea. Contactat telefonic de inspectori, bărbatul le-a spus că se află la Orhei. La ora 20:34, acesta a sunat la Direcția de monitorizare electronică și a anunțat că pleacă din Republica Moldova pentru 4–5 zile. Ulterior, semnalul GPS a dispărut definitiv.

În perioada 25–30 august, bărbatul s-a aflat în străinătate. Poliția de Frontieră a confirmat că acesta a lipsit din țară în această perioadă. Bărbatul se ocupa cu aducerea automobilelor în Republica Moldova, astfel că deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa, iar ordonanța de protecție nu îi interzicea să părăsească țara. Pe 28 august, acesta a răspuns la apelul inspectorului de probațiune și a comunicat că se află în Germania.

La revenirea în Moldova, sistemul nu l-a detectat din cauza pierderii semnalului. În dimineața zilei de 31 august, inspectorul a încercat de mai multe ori să îl contacteze telefonic pe bărbat, știind că perioada călătoriei sale expirase, însă acesta nu a răspuns.

Reacția autorităților

Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor celor întâmplate. În paralel, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat o anchetă internă pentru a stabili dacă angajații instituției au respectat procedurile de monitorizare electronică și cum au gestionat eventualele semnale de risc. O investigație separată este desfășurată, de asemenea, de Inspectoratul de Probațiune, procuratură și poliția din Criuleni.

În ziua următoare tragediei, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a inițiat propria investigație în legătură cu uciderea femeii de 42 de ani din satul Măgdăcești. În urma acesteia, Ombudsmanul intenționează să ofere o evaluare juridică acțiunilor autorităților în contextul obligațiilor internaționale ale Moldovei. În special, să verifice dacă statul și-a îndeplinit obligațiile privind protejarea dreptului fundamental la viață, garantat de articolul 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, situația va fi analizată din perspectiva respectării standardelor Convenției de la Istanbul, care obligă autoritățile să prevină actele de violență domestică și să asigure funcționarea eficientă a mecanismelor legale de protecție a victimelor.

Pe 2 septembrie, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia. Despre aceasta a anunțat ministrul Justiției. Oficialul consideră că tragedia recentă din satul Măgdăcești a demonstrat incapacitatea sistemului de monitorizare electronică de a asigura protecția victimelor violenței domestice.

Potrivit ministrului, incidentul a scos la iveală lacune procedurale, lipsa resurselor și probleme legate de utilizarea brățărilor electronice în străinătate. El a prezentat statistici potrivit cărora, în prezent, în sistemul de monitorizare se află 354 de persoane, dintre care mai mult de jumătate (190) sunt agresori domestici.

„Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus el.

Deputata PAS Doina Gherman a declarat, al rândul său, că demisiile sunt un început, dar nu reprezintă o soluție. „Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești. Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. (…) Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit”, a scris Gherman, solicitând tragerea la răspundere a „fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat” victima.

Opinia apărătorilor drepturilor omului

Vadim Vieru, avocatul Asociației „Promo-LEX”, care apără drepturile omului în Republica Moldova, susține, la rândul său, că femeia a făcut tot ceea ce prevede legea pentru a-și asigura protecția: a depus plângeri, a obținut o ordonanță de protecție încă în luna iulie, iar pe 25 august a reușit să obțină aplicarea unei brățări electronice agresorului.

„Poliția n-a primit nicio alertă. Brățara n-a fost găsită. MAI spune că „ar fi putut să nu funcționeze”. Agresorul a ieșit din țară pe 25 și s-a întors pe 30, nimeni n-a reacționat”, a scris Vieru pe rețele

El și-a exprimat scepticismul în privința verificărilor inițiate de stat, presupunând că investigațiile se vor reduce, cel mai probabil, la formulări abstracte despre „lacune interinstituționale” – fără nume concrete și fără consecințe reale pentru funcționarii vinovați.

Principala problemă, în opinia lui Vieru, va fi modul în care acest eșec instituțional îi va afecta pe ceilalți oameni care sunt victime ale violenței domestice și care acum se vor teme să ceară ajutor. „Mesajul pentru orice femeie bătută acasă e deja clar – ai depus plângere, ai luat ordin, i-au pus brățară și tot ai murit. Cine mai sună la 112 după asta? Poliția și probațiunea vor trebui să convingă victimele să le încredințeze viața, la propriu, iar cazul acesta le-a arătat cât valorează promisiunea”, a conchis el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: