Facebook/Ion Sturza

Ex-premierul Moldovei Ion Sturza a suferit un accident sever pe munte: „M-am înfipt și cu dinții în ultimul petic de pământ”

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova Ion Sturza a suferit un accident grav pe munte în data de iunie. Informația a fost confirmată chiar de către acesta, pe 6 iunie. Fostul politician a precizat că a fost la un pas de moarte după ce a alunecat în timpul unei drumeții în România, fiind preluat de salvamontiști, iar ulterior de SMURD. În prezent, urmează un tratament, inclusiv cu sedative.

„Da, am suferit un accident sever pe munte de Ziua copiilor. Ultimul pas, ultimul pasaj cu gheață și zăpadă pe o brână mai ciudată și… hăul… Norocul (dacă se poate de vorbit aici de noroc) a fost că am reușit să mă regrupez și stabilizez înainte de segmentul vertical. La un pas de… Am fost stabilizat pe munte de doi mountaneers (alpiniști) inimoși care – cu riscul vieții – au coborât către mine până au venit cei de la Salvamont. Știu că le-a fost extrem de greu, le auzeam vocile tot mai alarmate. Nu știu cine sunt, știu doar atât: unul din ei îmi povestea că el crede în Dumnezeu și că totul va fi bine! Și chiar a fost. O să-i găsesc neapărat pe salvatorii mei pentru a face o rugăciune împreună pentru sănătatea și salvarea tuturor”, a relatat Ion Sturza.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova a precizat că incidentul a avut loc în România. El a fost ajutat de echipa Salvamont de la Piatra Arsă. Ulterior, el a fost preluat de un echipaj SMURD Sinaia – stabilizat, oxigenat și transportat la Unitatea de Urgență Ploiești.

„Preluat, triat, testat, chirurgie, stabilizat. Văzând aglomerația mare de la Urgență, am preferat să nu ocup patul cuiva și am fost transferat la Centrul de recuperare de la Enayati Medical City din București. Prietenul meu Wargha Enayati și echipa sa au făcut minuni. Acum sunt bine și scriu prostii pe Fb”, a mai scris Sturza.

Ex-premierul a mai menționat că nu știe când va reveni pe munte, însă este sigur că o va face. El a precizat că practică hikingul de „zeci de ani” și că a parcurs aproape toate traseele majore – Himalaya, Caucaz, Alpi, Kili, Ghețarii din Ecuador, Patagonia, fără niciun accident major.

„A fost un test dur – nu m-am speriat, panicat, doar m-am înfipt și cu dinții în ultimul petic de pământ și am început… să mă gândesc la viața mea. Când știi că aproape tot ce ar fi trebuit să faci în viață ai făcut, că nu va plânge multă lume în urma ta, e mai ușor să desclești dinții, să desfaci mâinile pentru ultimul zbor… Și încă o lecție. Nu fii arogant și încrezător. Muntele nu fuge, tu zbori! (…) A fost să se întâmple pe „munțișorii” de acasă, pe un traseu pe care l-am făcut de zeci de ori. Echipat ca la carte și în condiții fizice foarte bune. Dar știți ce? Poate eu încă aiuresc sub influenta sedativelor, dar poți să mori și căzând în propria baie. Pentru ce trăim, doar pentru plăceri banale trupești, bani și karaoke bar?! Nu știu când voi reveni pe munte. Dar voi reveni la sigur!”, a conchis Ion Sturza.

Ion Sturza a fost prim-ministrul Republicii Moldova în perioada 12 martie-21 decembrie 1999. Anterior, el a deținut funcția de vicepremier și ministru al economiei în cabinetul Ciubuc.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: