Ministerul Mediului

Există suficientă apă în Nistru pentru aprovizionarea Chișinăului? Hajder: „Problema este la stația de captare”

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că Chișinăul nu riscă să rămână fără apă, în pofida nivelului extrem de scăzut al râului Nistru. Potrivit oficialului, problema actuală nu ține de cantitatea de apă disponibilă în râu, ci de capacitatea infrastructurii de captare. Precizările au fost făcute joi, 1 octombrie, într-un videoclip postat pe Facebook.

„Municipiul Chișinău are nevoie în fiecare zi de 170 000 – 200 000 m³ de apă. Ca să comparăm mai bine cu debitul de pe Nistru, o să le transformăm în metri cubi pe secundă. Asta ar fi un necesar de 2 m³/s. Chiar și în condițiile actuale, când avem un nivel foarte scăzut pe Nistru, totuși avem 33 m³/s în ultimele zile, ceea ce înseamnă că Chișinău are nevoie de 2 m³/s din cei 33 m³/s. Unde este, de fapt, problema? Problema este la stația de captare, care este gestionată de Primăria Chișinău și „Apă-Canal”. Pentru că în cazul în care ar scădea nivelul, ea ar putea avea probleme să capteze această apă din punct de vedere tehnic, chiar dacă apă acolo va fi”, a declarat Gheorghe Hajder.

El a spus că autoritățile trebuie să adapteze infrastructura pentru a putea asigura captarea apei și în cazul unei scăderi suplimentare a nivelului râului.

„Ceea ce este important acum este să ne unim eforturile, să găsim soluții tehnice, astfel încât să putem capta apă și de la 33 m³/s, 30 m³/s și poate mai mic”, a menționat ministrul.

Amintim că, pe 1 octombrie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a anunțat că Executivul va transmite trei pompe de mare capacitate din rezervele de stat, care vor fi utilizate la priza de captare a apei din Nistru. Se întâmplă în urma unei solicitări din partea întreprinderii municipale.

Cele trei pompe se vor adăuga celor cinci transmise operatorului în luna august.

Republica Moldova se confruntă în ultimele luni cu un deficit hidrologic sever, cauzat în principal de lipsa precipitațiilor în bazinul superior al Nistrului. În primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk au intrat, în medie, aproximativ 23 m³ de apă pe secundă, în timp ce deversările în aval au fost menținute la 60 m³/s. În aceeași perioadă, nivelul lacului a scăzut cu circa 68 de centimetri.

Pe fondul acestei situații, Republica Moldova se află, din 26 septembrie, în stare de urgență în sectorul hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile. Autoritățile susțin că măsura are un caracter preventiv și urmărește să permită intervenții rapide pentru evitarea unor eventuale întreruperi ale aprovizionării cu apă și pentru protejarea rezervelor disponibile.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: