NewsMaker

Extrădarea lui Plahotniuc din Grecia a costat circa 100 de mii de lei. Solicitarea procurorilor

Extrădarea lui Vladimir Plahotniuc din Grecia în Republica Moldova a costat aproximativ 100 de mii de lei. Cifra a fost anunțată pe 9 februarie de procurorul care instrumentează dosarul „Frauda Bancară”, Alexandru Cernei.

Pe 9 februarie, procurorul a declarat că a depus o cerere în instanță prin care a solicitat să fie anexate acte care confirmă cheltuielile de extrădare.

„Aproximativ 100 de mii de lei”, a spus procurorul, fiind întrebat cât a costat extrădarea lui Plahotniuc.

Întrebat dacă fostul lider PDM trebuie să achite aceste cheltuieli, Alexandru Cernei a răspuns: „Legea prevede că achită inculpatul cheltuielile respective”.

Declarațiile au fost făcute după ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară” din 9 februarie. Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a spus jurnaliștilor că a fost audiat ultimul martor al apărării – al 18-lea de pe lista celor 27. Potrivit avocatului, ceilalți martori fie nu au putut să fie prezenți în instanță, fie au refuzat să facă declarații. Prin urmare, el a spus că va solicita completarea listei cu alți martori. În reacție, procurorul de caz, Alexandru Cernei, a calificat declarațiile avocatului drept „un temei de a mai tărăgăna examinarea cauzei”.

***

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, a fost reținut pe 22 iulie 2025 în Grecia. Acesta a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. Înaintea extrădării, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, preciza că Plahotniuc va fi adus în Moldova cu un zbor obișnuit și la „cel mai favorabil” preț al biletelor. „Căutăm și biletele cele mai favorabile ca preț, deoarece aceștia sunt banii bugetului de stat”, preciza Cernăuțeanu. Totodată, el spunea că procedura de extrădare presupunea stabilirea unei echipe care să meargă în Grecia.

În prezent, Plahotniuc se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală. La sfârșitul lui 2025, instanța a prelungit arestul preventiv aplicat acestuia cu 30 de zile. Mandatul de arest este valabil până pe 23 ianuarie 2026.

Fostul lider democrat este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi primit, prin companiile controlate de Ilan Șor, 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii sustrași.

Furtul unui miliard de euro din cele trei bănci moldovenești – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – a ieșit la iveală la sfârșitul lui noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste instituții financiare, iar autoritățile au decis lichidarea lor – proces care continuă și astăzi. Tot atunci, Banca Națională a oferit acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în valoare de aproximativ 14 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro la cursul din acea perioadă, pentru a evita panica pe piața bancară. Pentru a acoperi această datorie, Guvernul a emis și a transferat Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, care urmează să fie rambursate în 25 de ani. Suma a fost inclusă în datoria publică, iar cu tot cu dobânzi, aceasta va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: