Максим Андреев, NewsMaker

Filat a pierdut o cauză la CEDO. Judecătorii au constatat că nu i-a fost încălcată „prezumția nevinovăției”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat că fostului premier moldovean Vladimir Filat nu i-a fost încălcată prezumția nevinovăției în cadrul ședinței Parlamentului din 2015, atunci când i-a fost ridicată imunitatea parlamentară. CEDO a anunțat decizia pe 7 decembrie, menționând că aceasta nu vizează celelalte patru plângeri ale lui Filat.

CEDO s-a pronunțat asupra unei sesizări, potrivit căruia, fostul premier, s-a plâns că a fost ținut ilegal în arest (articolul 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) și i-a fost încălcat și principiul prezumției nevinovăției (articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului). CEDO a hotărât că articolul 6 § 2 cu privire la prezumția nevinovăției, în privința declarațiilor oficialilor răspândite în momentul ridicării imunității parlamentare, nu a fost violat.

„Instanța consideră că nici una dintre declarațiile procurorului general în ședința Parlamentului din 15 octombrie 2015 și nici cele scrise de acesta (în cererea de lipsire a imunității lui Filat), citite de purtătorul de cuvânt în ședința Parlamentului, nu a încălcat dreptul reclamantului de a fi prezumat nevinovat”, se menționează în decizia instanței.

În ceea ce privește reținerea lui Filat în închisoare, în timp ce nu exista un verdict irevocabil în cazul său, CEDO a statuat că drepturile procedurale ale persoanei condamnate diferă de cele ale persoanei arestate. Prin urmare, CEDO a decis să nu ia în considerare această parte a plângerii.

Instanța a mai reținut că această decizie nu se aplică celorlalte patru plângeri ale ex-premierului moldovean.

Amintim că Judecătoria Buiucani l-a condamnat în iunie 2016 pe Vladimir Filat la nouă ani de închisoare, fiind găsit vinovat de corupție pasivă și trafic influență. În vara lui 2019, avocații săi au reușit să-i reducă pedeapsa cu 709 zile din cauza condițiilor proaste de detenție. Pe 3 decembrie 2019, a fost eliberat condiționat.

Luând în calcul termenul redus de executare a pedepsei, magistrații au constatat că Filat executase două treimi din pedeapsă și a fost eliberat din detenție. Totodată, judecătorii au anulat decizia de privare a lui Filat de Ordinul Republicii și interdicția de cinci ani de a ocupa anumite funcții.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: