EUinMoldova/telegram

Flash-mob la diplomația UE din Chișinău, după deschiderea negocierilor de aderare. Mazeiks: „Sunt fericit pentru Moldova”

Reprezentanții Platformei Naționale „Forumul Societății Civile” au organizat vineri, 15 decembrie, un flash-mob în fața Delegației Uniunii Europene (UE) la Chișinău, după decizia istorică a Consiliului European din 14 decembrie, care a spus „Da”  deschiderii negocierilor de aderare a Moldovei și a Ucrainei cu UE. „Mulțumim, UE”, „Moldova este europeană!”, „Noi venim!” – a scandat mulțimea.

„Am venit aici pentru a marca acest moment istoric pentru noi, pentru Republica Moldova. Uniunea Europeană a demonstrat încă o dată cât de puternică este și cum poate să ajungă la un compromis, consens în interes comun – al UE și al nostru, al tuturor, am Moldovei, al Ucrainei, al Georgiei, al Bosniei și Herțegovinei. Toate aceste țări au primit un mesaj foarte clar, din partea Consiliului European, de sprijin. Aderarea la UE devine o realitate. Ne-am dorit să marcăm acest lucru, să mulțumim UE, să spunem sus și tare că Moldova este europeană”, a declarat directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza.

Este un moment istoric, cu adevărat. Noi înțelegem importanța acestor timpuri, dar totodată suntem realiști. Ca și societate civilă, o să depunem toate eforturile pentru ca să ajutăm la realizarea reformelor care urmează, dar totodată vom monitoriza activitatea autorităților pentru a responsabiliza guvernarea să nu devieze de la acest parcurs european. Vom face tot posibilul să justificăm acest credit de încredere acordat de UE”, a declarat  director executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor.

În fața mulțimii adunate în scuarul sediului Delegației UE în Moldova a ieșit și ambasadorul Janis Mazeiks. Diplomatul european a felicitat Moldova și Ucraina, precum și cetățenii celor două țări, după decizia Consiliului European.

„Este o zi deosebită pentru noi toți. Sunt fericit pentru Moldova și moldoveni, pentru Ucraina și ucraineni. Știu că ați depus efort să nu existe nici un dubiu referitor la voința fermă de a adera la UE. Decizia Consiliului European reflectă atât determinarea moldovenilor, cât și angajamentul UE de a-și realiza promisiunile. (…) Urmează multă muncă, dificilă, și decizii complexe, dar azi vă invit să sărbătorim împreună. Europa este Moldova și Moldova este Europa!”, a declarat ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks.

Precizăm că Consiliul European a decis să dea aviz pozitiv deschiderii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană. Informația a fost confirmată, în seara de 14 decembrie, de președintele Consiliului European Charles Michel. Detalii – AICI.

Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE la 3 martie 2022. La 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul privind cererea de aderare la UE, iar la 23 iunie Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: