odi.org

FMI: „Economia Moldovei își revine după multiple șocuri”. Creșterea estimată pentru 2026

Economia Republicii Moldova se redresează, iar în 2026 ar urma să înregistreze o creștere estimată la 2,3%. Deși persistă provocări care limitează avansul economic, procesul de aderare la Uniunea Europeană și implementarea Planului de creștere al UE ar putea ajuta la depășirea acestora. Concluziile aparțin experților Fondului Monetar Internațional (FMI), în urma consultărilor cu autoritățile de la Chișinău, desfășurate în baza Articolului IV al Statutului FMI.

„Economia Republicii Moldovei își revine după multiplele șocuri. Estimăm un nivel al creșterii economice de 2,7 la sută în 2025 și 2,3 la sută în 2026, mizând pe o recoltă bună, cererea internă puternică și finanțarea substanțială din partea UE. Consumul populației și investițiile au de câștigat în urma creșterii robuste a salariilor și a volumul de creditare, în timp ce volumul producției industriale a arătat o creștere semnificativă, inclusiv în ramura de procesare a produselor alimentare”, au constatat expeții Fondului Monetar Internațional.

Totodată, reprezentanții FMI menționează că nivelul scăzut al exporturilor limitează creșterea economică și lărgește deficitul contului curent al balanței de plăți.

De asemenea, persistă provocările pe termen lung, inclusiv emigrarea masivă, competitivitatea joasă și capacitățile instituționale limitate. „Procesul de aderare la Uniunea Europeană și Planul de creștere al UE îi oferă Republicii Moldova o oportunitate valoroasă de a soluționa aceste dificultăți, de a asigura o creștere economică mai mare și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației. Pentru a valorifica această șansă, Moldova are nevoie de reforme ambițioase, care să soluționeze problemele structurale, precum și de politici prudente de fortificare a rezilienței și menținere a stabilității macroeconomice”, a adăugat echipa FMI.

Totodată, grupul de experți prognozează o creștere a deficitului bugetar până la 4,8% din PIB în 2026, odată cu majorarea „semnificativă” a cheltuielilor capitale și o creștere ușoară a cheltuielilor curente. „Realizarea reformelor planificate ce țin de politica fiscală urmează să contribuie la atenuarea acestor presiuni”, au subliniat experții FMI.

Conform lor, estimările arată că în anul 2026 inflația se va menține în intervalul țintă stabilit de Banca Națională a Moldovei, de 5 ± 1,5%.

„Dat fiind gradul mare de incertitudine, autoritățile trebuie să fie prudente și să urmeze o strategie contingentă, cu orice modificări ale ratei de bază aliniate la traiectoria inflației și evoluția creșterii economice”, a menționat echipa Fondului Monetar Internațional.

Experții au mai subliniat că sectorul bancar rămâne robust, însă este necesară o monitorizare strictă, pe fundalul creșterii rapide a volumului creditării și creșterii semnificative a prețurilor la locuințe.

„Consolidarea măsurilor prudențiale ce vizează analiza profilului debitorilor va contribui la limitarea riscurilor. Reformele din sectorul financiar vor trebui să asigure eliminarea lacunelor rămase în domeniul supravegherii și managementului situațiilor de criză”, au adăugat aceștia.

Moldova – 2025 – Article IV – Press Release ROM by Ana-Maria

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: