Igor Grosu/parlament.md

„Foarte frumoasă inițiativă“. Grosu, despre ideea de a numi o stradă din Chișinău în memoria lui Ilie Ilașcu

Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) va analiza posibilitatea de a veni cu o inițiativă de a numi o stradă din capitală în memoria lui Ilie Ilașcu, fost deținut politic al regimului de la Tiraspol, care este înmormântat pe 20 noiembrie în România. Declarația a fost făcută de liderul PAS și președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, care a numit inițiativele lansate în spațiul public „foarte frumoase”.

Pe 20 noiembrie, Grosu a fost întrebat de NewsMaker ce părere are de inițiativele lansate în spațiul public de a numi o stradă din capitală în memoria lui Ilie Ilașcu.

„Foarte frumoasă inițiativă. Cred că o să… cel puțin colegii noștri din Consiliul Municipal o să analizeze să vină cu o astfel de inițiativă și eu cred că toți consilierii municipali vor avea șansa să identifice o stradă în memoria domnului Ilașcu”, a răspuns liderul PAS.

Pe 18 noiembrie, după anunțul privind decesul lui Ilie Ilașcu, fost deținut politic al regimului de la Tiraspol, în R. Moldova au fost formulate mai multe solicitări privind redenumirea unei străzi din Chișinău în memoria acestuia. Unele voci au propus să fie redenumit bulevardul Moscova. Pe 19 noiembrie, Partidul Național Moldovenesc, condus de Dragoș Galbur, a solicitat redenumirea segmentului străzii Toma Ciorbă cuprins între bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și str. 31 August 1989, unde este situată ambasada Federației Ruse la Chișinău, în memoria fostului deținut politic al regimului de la Tiraspol Ilie Ilașcu. Formațiunea a precizat că a expediat un demers în acest sens Primăriei capitalei și Consiliului Municipal Chișinău.

Primarul Ion Ceban a declarat că redenumirea străzilor din capitală „este de competența Consiliului Municipal Chișinău să o facă, este comisie specializată în acest sens” și că acest proces „nu ține nemijlocit de doleanța primarului”. Declarațiile au fost făcute la Jurnal TV, în contextul solicitărilor privind redenumirea unei străzi în memoria lui Ilie Ilașcu. De cealaltă parte, fostul viceprimar Victor Chironda a menționat că „redenumirea străzilor ține de competența CMC doar la etapa votării proiectului de decizie”, însă inițiativele sunt examinate prealabil de o comisie, iar „președintele acestei comisii e chiar primarul general Ion Ceban”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

FMI prognozează o încetinire a creșterii economice a Republicii Moldova în 2026 și o inflație anuală de peste 8%

Fondul Monetar Internațional (FMI) prognozează că inflația în Republica Moldova ar putea depăși 8% în 2026, iar ritmul de creștere al economiei va încetini până la 1,5%. Instituția precizează că perspectivele economice ale țării depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu și a conflictului din Ucraina. După consultările desfășurate în perioada 7–20 mai, conducătoarea misiunii FMI, Alina Iancu, a anunțat că instituția și autoritățile de la Chișinău au ajuns la un acord privind un nou program de 36 de luni.

„Cu satisfacție anunț că autoritățile Moldovei și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de personal privind politicile și reformele din cadrul unei noi programe de 36 de luni, susținute prin Instrumentul de coordonare a politicilor. Programul anterior, sprijinit de FMI, a contribuit la menținerea stabilității în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al crizelor energetice repetate”, a declarat aceasta.

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să reducă deficitul bugetar la 3,5% din PIB până în 2029, asigurând în același timp spațiu bugetar pentru investiții capitale, reforma salarizării și cheltuieli sociale. Această țintă va fi atinsă prin reforme ample de consolidare a sistemului fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea impozitului pe venit și îmbunătățirea administrării fiscale.”

În cadrul acestor consultări, FMI arată că economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special în sectorul energetic. PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea sectorului agricol, iar inflația medie a fost de 7,8%.

Totuși, un nou șoc energetic, generat de tensiunile din Orientul Mijlociu, afectează economia și amplifică presiunile inflaționiste în 2026. FMI estimează că ritmul de creștere economică va încetini până la 1,5%, pe fondul costurilor mai mari la energie și al cererii externe mai slabe.

Instituția prognozează că rata medie a inflației va ajunge în 2026 la 8,1%, iar deficitul de cont curent va urca până la 22,1% din PIB.

FMI avertizează că perspectivele economice ale Republicii Moldova rămân incerte și depind de evoluțiile din Ucraina și din Orientul Mijlociu, precum și de volatilitatea piețelor energetice și condițiile financiare globale.

„Dacă costurile energetice se vor menține la nivel înalt, aceasta ar putea genera presiuni inflaționiste persistente, în timp ce perturbările de pe piețele de îngrășăminte și combustibil ar putea afecta negativ producția agricolă. Gradul înalt de incertitudine și înrăutățirea condițiilor financiare la nivel global ar putea, de asemenea, să afecteze investițiile, remiterile și cererea externă. Aceste șocuri ar putea slăbi și mai mult creșterea economică și ar putea adânci dezechilibrele externe”, potrivit comunicatului instituției.

Guvernul își asumă angajamentul să reducă deficitul la 3,5 la sută din PIB până în 2029, asigurând totodată spațiu bugetar adecvat pentru finanțarea investițiilor capitale, a reformei salariale și a cheltuielilor sociale. Potrivit FMI, obiectivul poate fi atins prin reforme menite să consolideze sistemul fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare a venitului și îmbunătățirea administrării veniturilor.

„Reformele legate de managementul finanțelor publice se vor concentra pe consolidarea planificării bugetare pe termen mediu, îmbunătățirea gestionării lichidităților și a datoriei, managementului investițiilor publice și pe ancorarea politicii bugetar-fiscale în baza unui set robust de reguli. Programul PCI prevede, de asemenea, o mai bună evaluare a riscurilor bugetar-fiscale generate de întreprinderile de stat”, a mai transmis instituția.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze inflația și să utilizeze instrumentele necesare pentru menținerea stabilității prețurilor, în timp ce programul convenit cu FMI vizează consolidarea stabilității macroeconomice și susținerea parcursului european al țării.

***

Prețurile în Republica Moldova au continuat să crească, inflația anuală ajungând la 6,8% în aprilie 2026, pe fondul scumpirii carburanților și al presiunilor din lanțul de aprovizionare, arată datele Biroului Național de Statistică. Potrivit expertului economic Marin Gospodarenco, scumpirea semnificativă a carburanților a avut efecte în lanț asupra întregii economii, iar vârful inflației urmează să fie atins în perioada verii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: