cna.md

Foloseau dispozitive audio-video pentru a „ajuta” la obținerea permiselor auto: două persoane și-au aflat verdictul

Două persoane vor trebui să achite amenzi de 300 000 lei și, respectiv, 400 000 lei după ce au „ajutat” la obținerea permiselor de conducere. În plus, li s-a aplicat sechestru asupra sumei de 10 900 euro „pentru a garanta executarea acestor amenzi”. Inculpații au pretins și primit până la 750 de euro de la mai multe persoane. În schimb susțineau că pot influența angajații Agenției Servicii Publice din Hîncești. În una din situații, inculpații au asistat prin utilizarea unor dispozitive audio-video o persoană în timpul examenului, reușind astfel să obțină permisul. Informația a fost comunicată de Centrul Național Anticorupție. 

Centrul Național Anticorupție a anunțat, pe 20 august, că două persoane și-au aflat verdictul după ce au luat mită pentru a „ajuta” la obținerea permiselor de conducere. Pe 6 august 2024, instanța i-a găsit vinovați de trafic de influență. Le-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de amenzi de 300 000 lei și, respectiv, 400 000 lei. De asemenea a fost aplicat un sechestru asupra sumei de 10 900 euro „pentru a garanta executarea acestor amenzi”. Totodată au fost confiscate contravaloarea mijloacelor bănești în mărime de 4000 lei, iar 200 euro au fost trecuți în folosul statului.

Ce au arătat investigațiile

În decembrie 2021 și în perioada mai-septembrie 2023, inculpații ar fi pretins și primit între 500 și 750 de euro de la mai multe persoane.

„În schimbul banilor, aceștia susțineau că pot influența angajații din cadrul Secției înregistrare a transportului și calificarea conducătorilor auto a Centrului Multifuncțional Hâncești al Agenției Servicii Publice pentru a facilita promovarea probelor teoretice și practice ale examenului de calificare pentru obținerea permisului de conducere”, au comunicat reprezentanții Centrului.

Potrivit CNA, în decembrie 2021, unul dintre inculpați a primit prima tranșă de bani în sumă de 500 de euro din suma totală de 700 de euro, de la o persoană pentru a o ajuta să susțină examenul teoretic și practic, necesar pentru obținerea permisului de conducere pentru categoria „B”.

„Însă, dat fiind că promisiunile nu s-au realizat, ulterior aceștia în perioada lunii mai-iunie 2023 au pretins și primit bani suplimentari în sumă de 200 euro și 4000 lei, pentru a-i elibera un certificat care confirmă frecventarea unui curs suplimentar de instruire practică pentru perioada anului 2023, necesar pentru susținerea examenelor de conducător auto la proba teorie și practică, timp în care solicitantul s-a aflat peste hotarele țării”, au precizat reprezentanții Centrului.

Totodată, s-a stabilit că în mai 2023 aceștia au primit 700 de euro de la o persoană pentru a o ajuta să susțină examenul teoretic și practic, necesar pentru obținerea permisului de conducere pentru categoria „A”. Ulterior, prin utilizarea unor dispozitive audio-video, au asistat persoana în timpul examenului, reușind astfel să obțină permisul.

În iulie 2023, cei doi au repetat schema, solicitând 750 de euro de la altă persoană pentru a influența rezultatul examenului de calificare auto pentru categoria „B”. Din nou, au utilizat dispozitive tehnice pentru a ghida persoana în timpul examenului, asigurându-se că aceasta obține permisul.

„În alte cazuri, aceștia au primit sume suplimentare pentru a îndeplini promisiuni similare, însă unele promisiuni nu au fost realizate, iar banii nu au fost returnați”, au raportat reprezentanții CNA.

Potrivit Centrului, sentința poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 15 zile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: