deschide.md

Fonduri „aflate sub controlul indirect” al fostului deputat Vladimir Andronachi, blocate: decizie

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova a fost publicată o decizie a Serviciului Fiscal de Stat, prin care se blochează fonduri „aflate sub controlul indirect al subiectului restricțiilor” Vladimir Andronachi, printr-o persoană asociată.

Decizia Serviciului Fiscal de Stat din 8 octombrie, publicată în Monitorul Oficial pe 16 octombrie, prevede „blocarea fondurilor și/sau resurselor economice aflate sub controlul indirect al subiectului restricțiilor – Vladimir Andronachi, exercitat prin intermediul persoanei fizice asociate – Ruslan Alass”.

Decizia a fost luată „urmare a cercetărilor efectuate prin care se confirmă că tranzacția de înstrăinare a părții sociale din capitalul social al SRL „AC Full-Service” constituie o tentativă de substituire a fondatorului Ruslan Alass, persoană asociată subiectului restricțiilor – Vladimir Andronachi, conform Ordinului SIS nr.2 din 25.01.2024, cu o persoană neasociată – Veaceslav Neagu, dar aflată în relații conexe intereselor subiectului restricțiilor conform deciziei Consiliului Interinstituțional de Supervizare nr.1 din 27.12.2023, Vladimir Andronachi, având ca scop eludarea măsurilor restrictive internaționale”.

Vladimir Andronachi, fost deputat al PDM, a fost reținut în seara zilei de 2 septembrie 2025 pentru spălare de bani și se află în prezent în arest preventiv. Procurorul de caz, Nicolae Busuioc, a precizat că urmărirea penală a fost inițiată în 2021, pentru fapte care ar fi fost comise în 2014, perioadă în care Andronachi activa ca antreprenor. Ulterior, dosarul a fost conexat cu o nouă cauză penală, deschisă în august curent, pe baza unor probe suplimentare care au permis relansarea investigațiilor.

Andronachi, considerat un apropiat al ex-liderului PDM Vladimir Plahotniuc, a mai fost reținut pe 2 noiembrie 2022 în Ucraina și extrădat în Moldova. Pe numele său au fost emise două mandate în dosarele „Frauda Bancară” și „Metalferos”. În „Metalferos” este acuzat de crearea unui grup criminal, escrocherie și spălare de bani în proporții mari, iar în „Frauda Bancară” – de simularea unui contract de investiții cu Banca de Economii, prin care ar fi sustras 32 de milioane de lei. Andronachi a pledat nevinovat, susținând anterior că este vorba de o învinuire politică. În aprilie 2023 a fost eliberat din Penitenciarul nr.13 și plasat în arest la domiciliu, iar în august 2023 a fost eliberat și de sub „garanție personală”.

În septembrie 2025, Autoritatea Națională de Integritate a depistat o diferență de peste 10 milioane de lei între veniturile declarate și averea lui Vladimir Andronachi.

Tot în luna septembrie, Serviciul Fiscal de Stat a dispus blocarea mai multor conturi bancare, ale persoanelor vizate de sancțiuni internaționale, inclusiv ale lui Vladimir Andronachi.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: