Ziarul National

Fostul șef al SIS, Vasile Botnari, urmează să fie judecat în dosarul profesorilor turci expulzați din Republica Moldova. Cum își explică fapta

Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari, a fost pus sub învinuire în dosarul celor 7 profesori turci care au fost expulzați din Republica Moldova, în 2018. Anunțul a fost făcut miercuri, 5 februarie, de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo, într-o conferință de presă. Mai mult, acesta a precizat că Procuratura Generală a înaintat instanței de judecată o acțiune civilă privind încasarea de la inculpat a 125 de mii de euro în folosul părților vătămate, conform deciziei CtEDO. 

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a preciza că Botnari este singurul care figurează în calitate de învinuit în acest dosar. Totodată, cei doi vicedirectori ai SIS, precum și directoarea Biroului de Migrație și Azil, Olga Poalelungi, au fost scoși de sub învinuire de către procurori.

„Toată operațiunea a fost dispusă, coordonată și dirijată nemijlocit de învinuit, care deținea la acel moment funcția de director al SIS”, a menționat procurorul general.

Potrivit acestuia, cei doi vicedirectori ai SIS, deși au fost implicați în operațiunea de expulzare a profesorilor turci, ar fi acționat la ordinul șefului instituției, care i-a asigurat că totul este legal.

„Prin urmare, Procuratura Generală anunță despre finalizarea urmăririi penale și expedierea în instanța de judecată a cauzei penale, în care, în calitate de învinuit, figurează fostul director al SIS, acuzat de abuz în serviciu”, a menționat Stoianoglo.

Procurorul general a mai adăugat că Vasile Botnari a colaborat cu ancheta și, deși și-a recunoscut vinovăția, acesta susține că, în perioada respectivă, acțiunile sale au fost conform legislației.

Potrivit legii, Botnari riscă până la 6 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita anumite funcții publice pe o perioadă de la 5 la 10 ani.

Amintim că 7 profesori turci din liceul „Orizont” au fost expulzați la data de 6 septembrie 2018 din Republica Moldova la solicitarea autorităților de la Ankara, fiind suspectați de legături cu organizația FETO, considerată de Ankara drept o grupare teroristă.

Acum câteva luni, Procuratura municipiului Chișinău a pornit o cauză penală pe faptul „excesului de putere sau depăşirii atribuţiilor de serviciu”, comis de angajaţi ai Biroului Migraţie şi Azil al MAI şi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate pe acest caz. Temei pentru pornirea respectivei cauze penale au servit materialele anchetei de serviciu, efectuate de SPIA al MAI, precum şi hotărârea de condamnare a R.Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru încălcarea drepturilor cetăţenilor turci.

Curtea de la Strasbourg a dispus ca Republica Moldova să achite câte 25 de mii de euro pentru cinci dintre cei șapte profesori turci, ale căror drepturi au fost încălcate.

Procuratura a înaintat un demers către Ministerul Finanțelor prin care a solicitat să intervină, din numele statului Republica Moldova, în calitate de parte vătămată și civilă. Astfel, ministerul a înaintat instanței de judecată o acțiune civilă privind încasarea de la inculpat în folosul părților vătămate a sumei prejudiciului dispus de către CtEDO.

De precizat că Vasile Botnari a fost numit director al SIS la începutul lunii mai 2018. Anterior, el a deținut mai multe funcții, printre care director al întreprinderii „Moldova-Gaz” și ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. El a fost demis din funcția de director al SIS de către deputații PSRM și ai blocului ACUM în iunie 2019.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: