The New York Times a publicat pe 14 august o investigație în care se menționează că Rusia folosește Republica Moldova ca teren de testare pentru metodele războiului hibrid, în încercarea de a submina cursul proeuropean al țării. Kremlinul este acuzat că a creat o rețea de mituire a alegătorilor, a finanțat biserica pentru promovarea unor narațiuni favorabile și a organizat tabere de instruire pentru radicali. „Campania Kremlinului a inclus, de asemenea, atacuri cibernetice și dezinformare, având drept țintă mica Republică Moldova, care are o importanță enormă pentru președintele rus Vladimir Putin și planul său de destabilizare a Occidentului”, susține publicația, citând oficiali din serviciile europene de informații.
Potrivit publicației, Kremlinul încearcă de câțiva ani să influențeze situația politică internă din Republica Moldova. În primul rând, în acest scop a fost folosită o rețea coordonată de Ilan Șor din Rusia. „Numai în septembrie 2024, aproximativ 15 milioane de dolari au fost transferați prin intermediul „Promsviazbank”, pentru a-i determina pe oameni să voteze împotriva referendumului european și pentru candidați loiali Moscovei”, notează publicația.
În plus, potrivit The New York Times, Rusia a folosit autoritatea Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. „Câteva sute de preoți moldoveni au călătorit în Rusia, au primit cadouri și carduri bancare, pentru ca ulterior să transmită mesaje și narațiuni antieuropene apropiate de Kremlin”, susțin autorii investigației.
Jurnaliștii au relatat și despre „taberele” din Rusia, Serbia și Bosnia și Herțegovina, unde cetățenii moldoveni erau instruiți să spargă cordoanele de poliție și să incendieze clădiri. „Oamenii purtau veste antiglonț și se antrenau cu arme automate. Instructorii lor erau agenți ai GRU”, se menționează în investigație.
„Rusia nu și-a atins obiectivul imediat, dar a fost aproape de acest lucru”, concluzionează autorii investigației, avertizând că Rusia încearcă să-și recapete controlul asupra Republicii Moldova fără intervenție militară, folosind sărăcia, neîncrederea în instituții, religia, corupția electorală și diviziunile lingvistice. „Republica Moldova a opus rezistență, dar rămâne vulnerabilă, iar metodele testate aici ar putea fi folosite și în alte state europene”, conchid autorii.
