gov.md

FOTO Premiul Național 2023: cine sunt laureații din acest an, care vor primi 100 000 de lei

Laureații Premiului Național ediția anului 2023 și-au ridicat distincțiile în cadrul unei ceremonii organizate la Casa Guvernului. Și în acest an, câștigătorii au fost selectați de către Comisia pentru decernarea Premiului Național în baza dosarelor depuse. Premiile au fost înmânate de prim-ministrul Dorin Recean care a adus aprecieri laureaților pentru promovarea valorilor naționale și a imaginii țării în întreaga lume. Laureații Premiului Național primesc suma de 100 000 lei.

Distincțiile au fost conferite de către prim-ministrul Dorin Recean.

„Mă bucur că oamenii din Republica Moldova au talent să producă fie opere de artă, fie opere tehnologice care bucură oamenii, care îmbunătățesc viața oamenilor și care știu cum să formeze viitorul Republicii Moldova. Vă felicit pentru aceste performanțe și încurajez pe toată lumea să aducă plusvaloare în orice domeniu ar activa”, a spus premierul Dorin Recean.

În acest an, de Premiul Național a fost acordat pentru:

  • Ion Borș, producător, regizor, și Mariana Starciuc, scenaristă, decana Facultății Artă Teatrală, Coregrafică și Multimedia a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, pentru originalitatea filmului „Carbon”, pentru promovarea imaginii Republicii Moldova, dar și pentru dezvoltarea domeniului cinematografic;

  • Vladimir Palamarciuc, pentru activitatea prodigioasă, limbajul metaforic și simbolic al operei, care iese în evidență prin conjugarea elementelor artei populare cu elementele inovatoare ale artei contemporane, organic inserate în structuri plastice tradiționale, dar și pentru promovarea valorilor culturale pe plan național și internațional;

  • Larisa Turea – scriitoare, dramaturgă, Maestru în Artă, pentru lucrarea „Cartea foametei”, care evocă atât prin mărturiile supraviețuitorilor, cât și prin documente de arhivă originale fenomenul foametei postbelice în perioada sovietică ca instrument de reducere a rezistenței față de regimul comunist;

  • Nina Corcinschi, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, critic și istoric literar, directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, pentru lucrările de critică literară scrise cu abnegație și pentru activitatea prodigioasă în domeniile culturii și științei filologice;

  • Nicolae Leahu, doctor în filologie, conferențiar universitar, poet, critic, director al Școlii Doctorale de Filologie, Facultatea de Litere a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, pentru Opera Omnia;

  • Ilona Stepan, conferențiar universitar, director artistic și prim-dirijor al Capelei Corale Academice „Doina” a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, prim-dirijor al Corului Național de Cameră al Sălii cu Orgă, Artist al Poporului, pentru activitate remarcabilă și profesionalism înalt;

  • Veaceslav Sambriș, regizor, Maestru în Artă, director artistic al Instituției Publice Teatrul Republican „Luceafărul”, mun. Chișinău, pentru înaltă măiestrie, promovarea imaginii teatrului, a artei spectacolului și a culturii în țară și peste hotare, precum și pentru realizările deosebite în montarea spectacolelor;

  • Echipa Centrului Național de Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei, formată din Viorel Bostan, profesor universitar, doctor habilitat în tehnică, rector, cercetător științific principal, director de proiect; Nicolae Secrieru, conferențiar universitar, doctor, cercetător științific coordonator; Valentin Ilco, cercetător științific, Vladimir Melnic, cercetător științific, Alexei Martîniuc, cercetător științific,  Vladimir Vărzaru, cercetător științific – pentru dezvoltarea și lansarea nanosatelitului Republicii Moldova „TUMnanoSAT” cu misiuni de cercetare de la Stația Spațială Internațională și pentru monitorizarea, postoperarea și promovarea tehnologiilor spațiale;

  • Departamentul „TeleFilm-Chișinău” al Companiei „Teleradio-Moldova”: director Mircea Surdu, vicedirector și producător Leonid Melnic, regizor principal Eugeniu Popovici, redactor Lucia Tăut și cameraman Roman Gațcan – pentru abordarea inovativă, perseverență și abnegație în activitate, contribuție substanțială la dezvoltarea societății, la promovarea principiilor moral-umanitare, precum și la consolidarea valorilor, a patrimoniului și a imaginii Republicii Moldova.

Premiul Naţional, în valoare de 100 de mii de lei, se acordă anual de către Guvern în semn de recunoștință și gratitudine pentru rezultate deosebite, cu impact major asupra progresului științific, care au contribuit considerabil la promovarea imaginii țării pe plan internațional.

gov.md
gov.md
gov.md
gov.md
gov.md
gov.md
gov.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mini-podcast „Generații în dialog”: Viața planificată de sistem sau libertatea de a-ți alege singur drumul? / VIDEO

NewsMaker aduce în atenția cititorilor săi materiale realizate de partenerii din presa regională, pentru ca poveștile și vocile comunităților Moldovei să ajungă la un public mai larg. De această dată, vă propunem un material al colegilor de la „Observatorul de Nord”, din Soroca.

Cât de liber era, de fapt, un tânăr acum 40–50 de ani și cât de ușor este pentru un tânăr de astăzi să-și construiască singur drumul?  Într-un nou mini-podcast din seria „Generații în dialog”, Anastasia Halupneac și Mihai Rusnac pun față în față două realități diferite: o perioadă în care traseul profesional și, uneori, chiar locul în care urma să trăiești erau stabilite de sistem și prezentul, în care tinerii au mult mai multe posibilități de alegere, dar și responsabilitatea de a decide singuri.

Repartizarea obligatorie putea însemna o limitare a libertății personale, dar oferea, în același timp, siguranța unui loc de muncă și un traseu relativ clar. Astăzi, tinerii pot alege unde să studieze, unde să lucreze, dacă rămân acasă sau pleacă peste hotare și chiar dacă vor să-și schimbe complet profesia.

Dar mai multe opțiuni înseamnă automat mai multă libertate? Sau, uneori, libertatea de a alege vine la pachet cu nesiguranță, presiune și frica de a lua o decizie greșită? Firul roșu al discuției este întrebarea: „Ce este mai greu: să decidă statul pentru tine sau să fii obligat să decizi singur totul?”

Vezi AICI și alte ediții ale mini-podcastului „Generații în dialog”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: