Colaj NM

FOTO Un apropiat al lui Navalnîi, atacat la Vilnius: „Un salut atât de caracteristic de la Putin”

În seara zilei de 12 martie, la Vilnius, a fost atacat un aliat al lui Alexei Navalnîi, scrie BBC News. Este vorba despre Leonid Volkov, aflat în lista „agenților străini” a Rusiei și care până în martie 2023 a condus Fundația Anticorupție fondată de Navalnîi. Potrivit colegilor săi, Volkov a fost atacat în apropierea casei sale. Acesta ar fi fost bătut cu un ciocan. 

Kira Iarmîș, care a fost purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, a scris pe rețelele de socializare că lui Volkov „i-a fost spart geamul mașinii și i s-a stropit cu gaze lacrimogene în ochi, după care atacatorul a început să-l bată pe Leonid cu un ciocan”.

Iarmîș a declarat pentru Agetstva că Volkov a încercat să se apere de atacatori cu ușa mașinii și cu picioarele. „De aceea l-au lovit unde au nimerit – în picioare”, a adăugat ea.

Directorul Fundației Anticorupție Ivan Jdanov, organizație fondată de Navalnîi, a publicat imagini cu Volkov. Potrivit acestora, lui Volkov i-au fost afectate atât picioarele cât și fața. Totodată, Jdanov a menționat că lui Volkov i-au lovit picioarele cu un ciocan, fiindu-i atinse și mâinele.

Telegram/Жданов
Telegram/Жданов
Telegram/Жданов

La fața locului au ajuns polițiștii și medicii de pe ambulanță. Ultimii l-au luat pe Volkov la spital. Mai târziu, Volkov a anunțat că s-a întors acasă.

„Un bărbat m-a atacat cu un ciocan chiar lângă casă, în curte. M-a lovit la picior de vreo 15 ori. Piciorul a rămas întreg. E greu să merg, dar îmi spun că nu există nicio fractură. Mi-am rupt în schimb mâna”, a menționat Volkov la revenirea din spital.

Totodată, el a adăugat că acesta „a fost un salut atât de evident, tipic, caracteristic de tip banditesc de la Putin”.

Potrivit Delfi, poliția lituaniană a confirmat că în seara zilei de 12 martie, la Vilnius, un cetățean rus a fost bătut în apropierea casei sale. Atacul, potrivit oamenilor legii, a avut loc la ora locală 22:06.

Comentând situația, ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a menționat că „mesajele despre un atac asupra lui Leonid sunt șocante”. „Autoritățile competente și-au început activitatea. Cei vinovați vor trebui să răspundă”, a comunicat oficialul.

Potrivit sursei, până în martie 2023, Volkov a condus Fundația Anticorupție fondată de Navalnîi. În Rusia împotriva lui Volkov a fost deschis un dosar penal, fiind acuzat că „induce minorii la acțiuni ilegale”, adică să participe la proteste. La începutul lui 2021, Lituania a refuzat să-l extrădeze pe Volkov în Rusia și a calificat acuzațiile aduse împotriva lui motivate politic.

***

Alexei Navalnîi, principalul critic al președintelui rus Vladimir Putin, a fost declarat mort pe 16 februarie 2024. El a murit într-o închisoare din Siberia, unde era deținut din motive politice. Opozantul rus, considerat principalul critic al lui Putin, a fost înmormântat pe 1 martie, la cimitirul Borisov din Moscova. Părinții lui Navalnîi și mii de oameni, care au adus flori și au scandat „Alexei”, „Îți mulțumim” și „Eroii nu mor”, l-au condus pe ultimul drum pe politician. Alături nu au fost, însă, fratele, soția și copiii acestuia, care se află peste hotare din motive de securitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: