Tudor Mardei | NewsMaker

FOTO Victimele Holocaustului, comemorate la Chișinău. Munteanu:„Nu avem dreptul să fim indiferenți”

Victimele Holocaustului au fost comemorate marți, 27 ianuarie, la Chișinău, în cadrul unui miting organizat în scuarul Monumentului „Victimelor fascismului”. Evenimentul a avut loc cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului și la 85 de ani de la instituirea ghetoului din Chișinău, reunind conducerea de vârf a țării, diplomați, reprezentanți ai comunităților afectate și ai societății civile.

În deschiderea ceremoniei, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că „comemorarea Holocaustului nu este doar un act de memorie, ci un act de conștiință”, anunțând totodată că, în seara zilei de 27 ianuarie, clădirea Parlamentului va fi iluminată „în semn de solidaritate cu cele peste șase milioane de victime ale Holocaustului”.

„Nu vorbim doar despre o cifră, ci despre șase milioane de oameni – copii, mame, tați, bunici – fiecare cu un nume, o poveste, un vis și un viitor care le-a fost curmat. Sunt șase milioane de vieți frânte de ură, intoleranță și dezumanizare”, a declarat Igor Grosu.

Tudor Mardei | NewsMaker

Potrivit oficialului, „în regiunea noastră, peste 300 de mii de evrei și romi și-au pierdut viața în timpul Holocaustului”, o tragedie comparabilă cu dispariția „a 150 de sate ale noastre cu tot cu oameni, case, voci și amintiri”.

Și prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu a declarat că Holocaustul „nu este doar o pagină în istorie, ci și o rană deschisă a omenirii”. Potrivit oficialului, tragedia Holocaustului demonstrează ce se întâmplă „atunci când răul este tolerat, când ura devine politică și când oamenii aleg să tacă”.

„Nu avem dreptul să fim indiferenți. Nu avem dreptul să justificăm răul. Nu avem dreptul să închidem ochii”, a subliniat prim-ministrul.

Tudor Mardei | NewsMaker

Șefa statului, Maia Sandu, aflată într-o vizită la Strasbourg, a transmis că această tragedie rămâne una dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei umanității.

„Pe 27 ianuarie comemorăm victimele Holocaustului – o tragedie a cărei amintire ne umple și astăzi de groază. Șase milioane de evrei au fost uciși doar pentru că erau evrei, alături de romi, persoane cu dizabilități și alți oameni omorâți doar pentru că erau considerați diferiți. Nu avem dreptul să uităm că și la noi au fost comise crime cumplite, că și aici au fost oameni deportați, umiliți, împușcați sau lăsați să moară de foame și de frig”, a subliniat șefa statului.

La Chișinău, ambasadorul Statului Israel în Republica Moldova, Yoram El-Ron, a subliniat că Holocaustul nu reprezintă doar o tragedie istorică a poporului evreu, ci un eșec profund al umanității, ale cărui lecții rămân actuale și imperative.

„Ne-am adunat astăzi pentru a comemora cei șase milioane de evrei – bărbați, femei și copii – uciși în timpul Holocaustului, precum și milioanele de alte victime nevinovate ale persecuției naziste. Holocaustul nu a început cu camerele de gazare, ci cu cuvinte, cu ură, excludere și indiferență. Astăzi, antisemitismul reapare deschis și fără rușine în multe societăți. De aceea, comemorarea nu este doar un act de memorie, ci un act de responsabilitate. «Niciodată din nou» nu este un slogan, ci o obligație morală”, a afirmat ambasadorul, apreciind totodată eforturile Republicii Moldova de a marca oficial această zi.

Tudor Mardei | NewsMaker

La rândul său, președintele Comunității Evreiești din Republica Moldova, Alexander Bilinkis, a vorbit despre caracterul național al memoriei Holocaustului și despre necesitatea ca aceasta să fie asumată de întregul stat și de întreaga societate.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Sute de mii de evrei, romi și reprezentanți ai altor etnii au fost uciși aici, pe străzile orașelor noastre, în familiile noastre. Memoria nu este doar despre trecut, este despre responsabilitatea față de viitor”, a declarat Bilinkis.

Un apel distinct a fost formulat de Vasile Drangoi, președintele Coaliției „Vocea Romilor”, care a atras atenția asupra suferinței insuficient recunoscute a romilor în timpul Holocaustului și asupra necesității unui monument dedicat acestora.„Pentru comunitatea romă, această tragedie nu este doar istorie, ci o responsabilitate morală. Holocaustul romilor a existat, iar recunoașterea lui deplină este o datorie comună”, a declarat Drangoi.

El a solicitat sprijinul autorităților pentru finalizarea unui monument comemorativ la Văsternițeni, loc de unde zeci de mii de romi au fost deportați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Nu cerem acest lucru doar pentru romi. Este o chestiune de demnitate pentru Republica Moldova. Atâta timp cât mai suntem în viață, vrem să putem comemora lângă un monument memoria celor care nu s-au mai întors”, a spus Drangoi, precizând că din comunitatea romă au mai rămas în viață doar câteva persoane care au supraviețuit deportărilor.

Precizăm că ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârșitul Holocaustului, în care 6 milioane de evrei au fost uciși de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Printre victime, majoritatea din Europa, au fost și 1,5 milioane de copii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

gov.md

Delegația UE: Taburceanu a lucrat într-un proiect finanțat din fonduri europene și a demisionat recent. Activitatea ei va fi evaluată „pentru a se decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare”⚡️⚡️⚡️

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova confirmă că fosta consilieră a premierului Dorin Recean, Anastasia Taburceanu, care este verișoara președintei Maia Sandu, a activat, în perioada octombrie 2024 – iunie 2026, în cadrul Echipei de Sprijin pentru Reforme (Reform Support Team), un proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Într-un răspuns pentru NewsMaker, instituția anunță că BERD evaluează implementarea contractului, iar „Comisia așteaptă rezultatele acestei evaluări pentru a decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare”.

Reacția vine după ce liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, a declarat că Anastasia Taburceanu ar fi beneficiat de un salariu lunar de 4.000 de euro în calitate de specialist în comunicare al Cancelariei de Stat, în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, contractul ar fi fost reziliat după scandalul izbucnit recent la MoldATSA.

Într-un răspuns transmis NewsMaker, Delegația UE precizează că nu comentează cazuri individuale care fac obiectul dezbaterii publice sau dezbaterii politice interne, însă confirmă că Anastasia Taburceanu a fost angajată în cadrul unui contract de tip Reform Support Team în perioada octombrie 2024 – iunie 2026.

„În această calitate, ea a oferit sprijin în comunicare Cancelariei de Stat și Cabinetului Prim-ministrului. Anastasia Taburceanu a demisionat în iunie 2026. BERD evaluează implementarea acestui contract. Comisia așteaptă rezultatele acestei evaluări pentru a decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare”, precizează Delegația UE.

Totodată, Delegația UE precizează că a luat act „de informațiile publicate și de răspunsurile furnizate de persoanele vizate” și că se așteaptă ca administrația publică și instituțiile publice din Republica Moldova să funcționeze în conformitate cu principiile transparenței, responsabilității și bunei guvernanțe.

„Proiectele finanțate din bugetul UE trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde, așa cum sunt prevăzute în Regulamentul financiar al UE”, a mai precizat Delegația în răspunsul oferit pentru NM.

Referitor la modul de recrutare a experților pentru Echipa de Sprijin pentru Reforme, Delegația UE explică că ministerele își identifică necesitățile de personal, posturile sunt publicate pe platformele BERD și ale Uniunii Europene, iar candidații sunt selectați prin concurs: „Candidaturile sunt evaluate prin competiție, iar candidatul selectat este recrutat de către contractant. Delegația UE este observator în acest proces”.

Precizăm că, anterior, Guvernul declara pentru NewsMaker că Anastasia Taburceanu nu a făcut parte din efectivul de personal al Cancelariei de Stat după 12 ianuarie 2023 și nu a ocupat o funcție publică în cadrul instituției. Potrivit Executivului, „activitatea sa s-a desfășurat în baza unor contracte cu diverși donatori, care nu presupuneau ocuparea unei funcții publice”.

Referitor la informațiile privind remunerația acesteia, reprezentanții Guvernului au precizat pentru NM, pe 30 iunie, că nu pot oferi detalii, întrucât contractul „a fost negociat și încheiat între donatori și persoana contractată”. „Guvernul nu este parte a acestui contract și, prin urmare, nu are acces la clauzele sale financiare”, a transmis Executivul pentru NewsMaker.

Amintim că, în ultimele zile, Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, s-a aflat în centrul unui scandal privind salarizarea sa la întreprinderea de stat MoldATSA. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la întreprinderea de stat MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația lunară a acesteia a depășit 120 000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât indemnizația salarială a președintei Maia Sandu. Detalii – AICI.

Pe 23 iunie, Taburceanu a a anunțat, pe rețelele de socializare, că a depus cerere de demisie din funcția de purtătoare de cuvânt a MoldATSA. Verișoara președintei țării a precizat, tot atunci, că va restitui toate sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu de baza pentru întreaga perioadă în care amactivat la întreprinderea de stat responsabilă de traficul aerian în Republica Moldova. Detalii – AICI.

Într-o primă reacție, președinta Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale la MoldATSA. Șefa statului a calificat drept nejustificate salariul și sporurile încasate de aceasta și a afirmat că banii primiți nemeritat trebuie restituiți. Detalii – AICI.

Ulterior, pe 29 iunie, liderul PNM, Dragoș Galbur, a scris pe rețele că, locuind în Slovenia, Anastasia Taburceanu ar fi figurat în două proiecte ale statului, cu venituri lunare care ar fi ajuns la aproximativ 10.000 de euro. Potrivit acestuia, în 2025, aceasta ar mai fi încasat aproximativ 600.000 de lei de la Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), în cadrul unui proiect privind prevenirea și combaterea dezinformării și manipulării informaționale. Galbur susține că proiectul ar fi vizat acordarea de suport tehnic și strategic Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (STRATCOM), care se află în subordinea directă a Președintelui Republicii Moldova.

NewsMaker a solicitat o reacție Anastasiei Taburceanu cu privire la afirmațiile lui Dragoș Galbur. Până la publicarea știrii, aceasta nu a răspuns solicitării.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: