Tudor Mardei | NewsMaker

FOTO Victimele Holocaustului, comemorate la Chișinău. Munteanu:„Nu avem dreptul să fim indiferenți”

Victimele Holocaustului au fost comemorate marți, 27 ianuarie, la Chișinău, în cadrul unui miting organizat în scuarul Monumentului „Victimelor fascismului”. Evenimentul a avut loc cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului și la 85 de ani de la instituirea ghetoului din Chișinău, reunind conducerea de vârf a țării, diplomați, reprezentanți ai comunităților afectate și ai societății civile.

În deschiderea ceremoniei, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că „comemorarea Holocaustului nu este doar un act de memorie, ci un act de conștiință”, anunțând totodată că, în seara zilei de 27 ianuarie, clădirea Parlamentului va fi iluminată „în semn de solidaritate cu cele peste șase milioane de victime ale Holocaustului”.

„Nu vorbim doar despre o cifră, ci despre șase milioane de oameni – copii, mame, tați, bunici – fiecare cu un nume, o poveste, un vis și un viitor care le-a fost curmat. Sunt șase milioane de vieți frânte de ură, intoleranță și dezumanizare”, a declarat Igor Grosu.

Tudor Mardei | NewsMaker

Potrivit oficialului, „în regiunea noastră, peste 300 de mii de evrei și romi și-au pierdut viața în timpul Holocaustului”, o tragedie comparabilă cu dispariția „a 150 de sate ale noastre cu tot cu oameni, case, voci și amintiri”.

Și prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu a declarat că Holocaustul „nu este doar o pagină în istorie, ci și o rană deschisă a omenirii”. Potrivit oficialului, tragedia Holocaustului demonstrează ce se întâmplă „atunci când răul este tolerat, când ura devine politică și când oamenii aleg să tacă”.

„Nu avem dreptul să fim indiferenți. Nu avem dreptul să justificăm răul. Nu avem dreptul să închidem ochii”, a subliniat prim-ministrul.

Tudor Mardei | NewsMaker

Șefa statului, Maia Sandu, aflată într-o vizită la Strasbourg, a transmis că această tragedie rămâne una dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei umanității.

„Pe 27 ianuarie comemorăm victimele Holocaustului – o tragedie a cărei amintire ne umple și astăzi de groază. Șase milioane de evrei au fost uciși doar pentru că erau evrei, alături de romi, persoane cu dizabilități și alți oameni omorâți doar pentru că erau considerați diferiți. Nu avem dreptul să uităm că și la noi au fost comise crime cumplite, că și aici au fost oameni deportați, umiliți, împușcați sau lăsați să moară de foame și de frig”, a subliniat șefa statului.

La Chișinău, ambasadorul Statului Israel în Republica Moldova, Yoram El-Ron, a subliniat că Holocaustul nu reprezintă doar o tragedie istorică a poporului evreu, ci un eșec profund al umanității, ale cărui lecții rămân actuale și imperative.

„Ne-am adunat astăzi pentru a comemora cei șase milioane de evrei – bărbați, femei și copii – uciși în timpul Holocaustului, precum și milioanele de alte victime nevinovate ale persecuției naziste. Holocaustul nu a început cu camerele de gazare, ci cu cuvinte, cu ură, excludere și indiferență. Astăzi, antisemitismul reapare deschis și fără rușine în multe societăți. De aceea, comemorarea nu este doar un act de memorie, ci un act de responsabilitate. «Niciodată din nou» nu este un slogan, ci o obligație morală”, a afirmat ambasadorul, apreciind totodată eforturile Republicii Moldova de a marca oficial această zi.

Tudor Mardei | NewsMaker

La rândul său, președintele Comunității Evreiești din Republica Moldova, Alexander Bilinkis, a vorbit despre caracterul național al memoriei Holocaustului și despre necesitatea ca aceasta să fie asumată de întregul stat și de întreaga societate.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Sute de mii de evrei, romi și reprezentanți ai altor etnii au fost uciși aici, pe străzile orașelor noastre, în familiile noastre. Memoria nu este doar despre trecut, este despre responsabilitatea față de viitor”, a declarat Bilinkis.

Un apel distinct a fost formulat de Vasile Drangoi, președintele Coaliției „Vocea Romilor”, care a atras atenția asupra suferinței insuficient recunoscute a romilor în timpul Holocaustului și asupra necesității unui monument dedicat acestora.„Pentru comunitatea romă, această tragedie nu este doar istorie, ci o responsabilitate morală. Holocaustul romilor a existat, iar recunoașterea lui deplină este o datorie comună”, a declarat Drangoi.

El a solicitat sprijinul autorităților pentru finalizarea unui monument comemorativ la Văsternițeni, loc de unde zeci de mii de romi au fost deportați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Nu cerem acest lucru doar pentru romi. Este o chestiune de demnitate pentru Republica Moldova. Atâta timp cât mai suntem în viață, vrem să putem comemora lângă un monument memoria celor care nu s-au mai întors”, a spus Drangoi, precizând că din comunitatea romă au mai rămas în viață doar câteva persoane care au supraviețuit deportărilor.

Precizăm că ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârșitul Holocaustului, în care 6 milioane de evrei au fost uciși de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Printre victime, majoritatea din Europa, au fost și 1,5 milioane de copii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Transparența decizională, afectată în cazul a 20 din 21 de proiecte de lege adoptate”. Promo-LEX după ultimele ședințe ale Parlamentului 

În cazul a 20 din cele 21 de proiecte de lege adoptate în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului din 23 și 24 iulie, transparența decizională a fost afectată. Constatarea aparține Asociației Promo-LEX.

Potrivit Asociației, în cadrul celor două ședințe au fost adoptate 21 de proiecte de lege și două proiecte de hotărâri. Dintre proiectele de lege, 14 au fost adoptate în prima lectură, 6 – în lectura a doua, iar un proiect a fost adoptat în ambele lecturi. Promo-LEX a precizat că majoritatea parlamentară și opoziția au votat în consens cel puțin opt proiecte de lege.

Conform Asociației, transparența decizională a fost afectată în cazul a 20 dintre cele 21 de proiecte de lege adoptate în cadrul celor două ședințe, ceea ce reprezintă 95,2% din totalul proiectelor votate. Principalele deficiențe constatate au fost: nerespectarea termenului minim de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea recomandărilor părților interesate în cazul a 12 proiecte de lege; nepublicarea înaintea ședințelor plenare a rapoartelor comisiilor parlamentare, a avizelor Direcției Generale Juridice și a altor documente aferente pentru toate cele 20 de proiecte vizate; aprobarea rapoartelor comisiilor parlamentare chiar în ziua examinării în plen pentru 13 proiecte de lege; examinarea în plen, la doar două zile de la înregistrare, a 12 proiecte de lege, fapt criticat de reprezentanții a cinci fracțiuni parlamentare din opoziție.

Amintim că, pe 24 iulie, opoziția parlamentară a acuzat că se votează legi în grabă. Dacă unii deputați au propus organizarea zilnică a ședințelor și examinarea a cel mult cinci proiecte pe zi, alții au venit cu un „simbol” al ședinței din 24 iulie – 1 113 foi, care însumau cele peste 20 de proiecte aflate pe ordinea de zi. Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, i-a îndemnat pe deputați să se apuce de lucru. „Văd că așa de tare vi-i a lucra, că iaca de 24 de minute tot discutăm când lucrăm”, a adăugat Grosu. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: