Facebook/Liceul Teoretic Miron Costin

FOTO/VIDEO Flashmob în școli și grădinițe din Moldova: cadrele didactice cer „demnitate pentru educație”. Reacția MEC

Marți, 16 decembrie, în mai multe instituții educaționale din Moldova a avut loc „o acțiune de sensibilizare și presiune sindicală”. Angajații au ridicat foi albe și altele cu inscripția „Demnitate pentru educație” și au citit un articol din Constituție. Potrivit Federației Sindicale a Educației și Științei, articolul „garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil”. Într-un comentariu pentru NM, Ministerul Educației a declarat că „recunoaște că situația privind salarizarea nu corespunde așteptărilor justificate ale angajaților din sistem”, însă „înțelege și argumentele prezentate de Ministerul Finanțelor”.

Despre faptul că în instituțiile educaționale va avea loc „o acțiune de sensibilizare și presiune sindicală” a anunțat, pe 15 decembrie, Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei. Federația a motivat că „acțiunea are loc în ziua în care Comisiile parlamentare discută proiectul Legii Bugetului, pentru a transmite un mesaj clar: Educația nu poate fi ignorată”. Potrivit Federației, până la ora 11:30, „cadrele didactice și științifice din toată țara vor ridica o foaie albă curată – simbol al demnității și al viitorului încă nescris și vor citi cu voce tare Articolul 43 din Constituția R. Moldova, care garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil”.

Conform Federației, corpul didactic cere alocarea surselor financiare bugetare pentru majorarea cuantumului valorii de referință „care ar păstra puterea de cumpărare și ar preveni creșterea discrepanței dintre salariul mediu din Educație și Cercetare și media pe economie”.

„Demnitate pentru educație”

Între timp, pe 16 decembrie, pe rețelele de socializare au apărut mai multe postări cu participanții la acțiunea anunțată de Federație. Aceștia au ridicat foi albe și altele cu inscripția „Demnitate pentru educație” și au citit Articolul 43 din Constituție. La acțiune au participat: angajați ai gimnaziului din satul Mirești, raionul Hîncești; ai gimnaziului din satul Hîjdieni, raionul Glodeni; angajați ai revistei școlare „Luceafărul” din orașul Biruința; ai gimnaziului și grădiniței din satul Pașcani, raionul Hîncești; ai Liceului Teoretic „Minerva” din Chișinău; ai gimnaziului din Japca, raionul Florești; ai Liceul Teoretic „Miron Costin” din orașul Florești.

„Solicităm Guvernului să majoreze cu 21,5% cuantumul valorilor de referință conform raportului dintre salariul mediu pe economie și cel din educație, să stabilească valoarea de referință de bază la 2670 lei, iar pentru cadrele didactice, științifico-didactice, de conducere și științifice – 3100 lei”, a declarat un reprezentant al gimnaziului din satul Hîjdieni.

Reacția Ministerului Educației

Într-un comentariu pentru NewsMaker, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a declarat că „salută implicarea și activismul sindicatelor din domeniul educațional, apreciază efortul enorm al cadrelor didactice și recunoaște că situația privind salarizarea nu corespunde așteptărilor justificate ale angajaților din sistem”.

„În ultimii patru ani, salariile profesorilor au înregistrat o creștere de aproximativ 60%, iar Guvernul și MEC au reiterat angajamentul politic ca salariul mediu în educație să ajungă la nivelul salariului mediu pe economie”, a declarat Ministerul.

Ministerul Educației a mai spus că „susține majorarea continuă a salariilor cadrelor didactice, însă înțelege și argumentele prezentate de Ministerul Finanțelor privind necesitatea prioritizării investițiilor strategice pe termen scurt, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă, care să permită în viitor creșteri salariale stabile și realiste”.

„Obiectivul nostru este de a evita situații similare altor state, unde majorările salariale nefinanțabile au fost ulterior reduse la nivelul inițial. Ministerul Educației și Cercetării mizează pe angajamentul Ministerului Finanțelor ca odată cu aprobarea noii legi a salarizării și în condițiile unei creșteri economice, în septembrie 2026 vor fi implementate creșteri salariale mai apropiate de așteptările și necesitățile sistemului educațional”, a mai declarat Ministerul.

Ce a declarat ministrul Finanțelor

La ediția din 15 decembrie a emisiunii „Pe față” de la Moldova 1, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, s-a referit la solicitarea sindicatelor pentru salarii mai mari pentru profesori. Oficialul a fost întrebat în ce măsură aceste solicitări sunt luate în considerare atunci când se discută subiectul.

„Am avut o discuție cu reprezentanții mai multor sindicate din domeniul public. Discuția a fost foarte sinceră și cred că ne-au înțeles. (…) Astăzi să facem aceste majorări ar însemna să o facem pe datorie și ar fi greșit față de ei: să ne împrumutăm de pe piață ca să facem aceste majorări. Nu este modul în care ele trebuie să aibă loc. În același timp, am venit cu angajamentul ca până la 1 ianuarie 2027 să avem o nouă lege a salarizării. Noi vom face tot posibilul să venim și mai devreme cu ea. Sperăm să fie în vigoare de la 1 septembrie. Acea nouă lege a salarizării ar trebui să vină inclusiv cu corectări a normelor de salarizare”, a spus oficialul.

Totodată, ministrul a adăugat că „această nouă lege a salarizării nu pune în capul mesei să mulțumească mai tare pe unul sau pe altul, dar să aibă o analiză obiectivă a complexității muncii”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: