Profimedia Images

Franța produce prea mult vin. Guvernul de la Paris va aloca €200 de mln pentru a distruge surplusul

Guvernul francez a anunțat că va aloca 200 de milioane de euro pentru a finanța distrugerea surplusului din producția de vin. Măsura este luată în încercarea de a sprijini viticultorii aflați în dificultate și de a susține prețurile, relatează Digi24.ro.

Mai multe regiuni majore producătoare de vin din Franța, în special zona Bordeaux, se luptă din cauza unui cocktail de probleme, în care intră schimbarea obiceiurilor de consum, criza costului vieții și efectele ulterioare ale Covid-19.

O scădere a cererii de vin a dus la supraproducție, la o scădere bruscă a prețurilor și dificultăți financiare majore pentru până la unul din trei vinificatori din regiunea Bordeaux, potrivit asociației locale a fermierilor.

Un fond inițial al Uniunii Europene de 160 de milioane de euro pentru distrugerea vinului a fost completat până la 200 de milioane de euro de către guvernul francez, a declarat vineri ministrul agriculturii, Marc Fesneau, reporterilor.

Banii au drept scop „oprirea prăbușirii prețurilor și astfel încât viticultorii să poată găsi din nou surse de venit”, dar el a subliniat că industria trebuie „să privească în viitor, să se gândească la schimbările consumatorilor… și să se adapteze”.

Languedoc, cea mai mare zonă viticolă a țării, a fost puternic lovită de scăderea cererii de vin

Alcoolul din vinul distrus poate fi vândut companiilor pentru utilizare în produse nealimentare, cum ar fi dezinfectantul pentru mâini, produse de curățare și parfum.

„Producem prea mult, iar prețul de vânzare este sub prețul de producție, așa că pierdem bani”, a spus Jean-Philippe Granier, de la asociația producătorilor de vin din Languedoc.

În iunie, ministerul agriculturii a anunțat, de asemenea, 57 de milioane de euro pentru a finanța exploatarea a aproximativ 9.500 de hectare de viță de vie în regiunea Bordeaux, în timp ce alte fonduri publice sunt disponibile pentru a încuraja viticultorii să treacă la alte produse, cum ar fi măslinele.

Europa s-a confruntat ultima dată cu un exces de licoare bahică la mijlocul anilor 2000, ceea ce a forțat UE să-și reformeze politica agricolă pentru a reduce supraproducția masivă de vin care era stimulată de propriile subvenții. Cu toate acestea, Uniunea cheltuiește în continuare 1,06 miliarde de euro anual pe sector, conform cifrelor UE.

Pe lângă tendința pe termen lung a consumatorilor care trec la bere și alte băuturi, industria a fost puternic afectată de pandemia de Covid, care a închis restaurantele și barurile din întreaga lume, ducând la o scădere bruscă a vânzărilor.

Creșterile recente ale prețurilor la alimente și combustibili, legate de creșterea vertiginoasă a prețurilor globale la energie și de invazia rusă în Ucraina, au făcut ca și consumatorii să își reducă cheltuielile pentru bunuri neesențiale, cum ar fi vinul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: