Găgăuzia, fără primari pro-europeni. De ce ușa PAS-ului spre Comrat rămâne închisă
Full Article 13 minutes read

Găgăuzia, fără primari pro-europeni. De ce ușa PAS-ului spre Comrat rămâne închisă

La fel ca și restul țării, Găgăuzia și-a ales primari la sfârșitul toamnei 2023. Deși în Republica Moldova există multe formațiuni politice pro-UE, practic niciuna nu a înaintat candidați la funcția de primar în localitățile din autonomia găgăuză. Mișcarea „Respect Moldova”, fondată și condusă de către fostul deputat al Partidului Democrat (PDM) Eugeniu Nichiforciuc, este singurul partid declarat pro-european, care a înregistrat un candidat la funcția de primar – însă doar într-o localitate, iar acesta nu a reușit să câștige alegerile. Astfel, în pofida faptului că țara noastră face pași spre integrarea în Uniunea Europeană, localitățile din autonomia găgăuză nu vor fi conduse de edili care să pledeze pentru vectorul european. NewsMaker a analizat motivele pentru lipsa de candidați pro-europeni la alegerile din Găgăuzia și care sunt consecințele.

Găgăuzia, fără primari pro-europeni în următorii patru ani

În urma alegerilor locale din noiembrie 2023, locuitorii a 24 din cele 26 de localități din Găgăuzia și-au ales primari. În satele Chioselia Rusă și Cotovscoe scrutinele nu au fost validate, din cauza prezenței scăzute la vot. Astfel, locuitorii celor două localități sunt așteptați, din nou, la urnele de vot, pe 19 mai.

Dintre cei 24 de primari care au fost aleși să conducă localitățile din autonomia găgăuză, în următorii 4 ani:

– 12 au fost aleși în calitate de candidați independenți;
– 6 au fost aleși pe listele PSRM;
– 6 au fost aleși pe listele Partidului „Renaștere”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor.

În Găgăuzia, regiune moldovenească în care locuitorii, tradițional, optează pentru „vectorul estic” și aleg în funcții elective candidați pro-ruși, s-a înregistrat o lipsă majoră de concurenți electorali înaintați de partidele pro-europene, la alegerile locale din toamna anului trecut. Mișcarea „Respect Moldova”, condusă de ex-deputatul democrat Eugeniu Nichiforciuc, a fost singura formațiune dintre cele care și-au anunțat orientarea pro-europeană, care a participat la alegerile pentru funcția de primar din Găgăuzia. Totuși, cu candidat într-o singură localitate – Chiriet Lunga.

Într-o discuție cu NM, Eugeniu Nichiforciuc a dat vina pe „lipsa de timp” pentru faptul că Mișcarea „Respect Moldova” nu a avut candidați la funcția de primar și în alte localități din Găgăuzia. În același timp, politicianul a dat asigurări că „Respect Moldova” va avea pretendenți la următoarele alegeri din autonomie, inclusiv la cele pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

Evident că la următoarele alegeri noi o să avem în fiecare localitate, inclusiv o să participăm și la alegerile pentru Adunarea Populară. Da, cum să nu înaintăm? Este Republica Moldova. Eu cred că orice partid trebuie cel puțin să tindă să aibă candidați în toată țara. Noi nu putem separa Găgăuzia de Republica Moldova. Este situația care este la moment, dar asta nu se răsfrânge asupra tuturor cetățenilor. Dacă noi, partidele pro-europene, nu înaintăm candidați, ce o să schimbăm acolo?”, a spus el.

Nichiforciuc a precizat că „Respect Moldova”, care a fost creată în august 2023, încă nu are organizații teritoriale în Găgăuzia, însă acestea ar urma să fie create „în următoarele luni”, astfel încât formațiunea să aibă reprezentanță în fiecare localitate din autonomie.

„Niciun candidat pro-european nu cred să fi câștigat alegeri în Găgăuzia”

NewsMaker a vorbit și cu reprezentanții celor 3 formațiuni politice pro-europene care au obținut cele mai multe primării la alegerile locale din 2023, la nivel de țară – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Social Democrat European (PSDE) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) – pentru a afla de ce acestea nu au avut candidați în Găgăuzia.

În cadrul alegerilor locale, PAS a obținut 291 de primării, PSDE – 103, iar PDCM – 48.

Vicepreședintele PAS Radu Marian justifică faptul că partidul de guvernare nu a înaintat candidați la alegerile locale din Găgăuzia prin faptul că concurenții electorali pro-europeni nu au șanse să câștige, având în vedere preferințele politice de până acum ale electoratului din autonomie.

În Găgăuzia specificul politic este un pic diferit și acolo niciun candidat pro-european nu cred să fi câștigat niște alegeri. Și atunci da, am zis că nu este productiv să înaintăm candidați, în perioada asta, acolo. Dar desigur deja o să lucrăm cu primarii. Guvernul este gata să lucreze cu primarii din alte partide. Important este să nu fie din grupări criminale organizate, să nu fie afiliați grupării Șor. Atunci noi suntem gata să-i susținem și să cooperăm când este necesar”, a spus acesta.

Deputatul a subliniat că PAS are reprezentanță politică și desfășoară activități în autonomie. „Avem structuri politice în regiunea găgăuză. Ne concentrăm în special pe alegerile prezidențiale, parlamentare. Dar sunt și deputați care merg în audiență, merg la instituții de învățământ sau merg miniștrii atunci când e nevoie de discutat despre proiectele guvernării, de exemplu, „Satul European”. Evident că există o anumită prezență politică, dar uneori, la anumite activități, alegerile locale, nu neapărat înaintăm și candidați”, a explicat el.

Radu Marian consideră că PAS promovează dezideratul de integrare europeană în autonomia găgăuză prin proiectele implementate din resurse financiare care provin din UE și de la Guvernul de la Chișinău.

Sunt foarte multe proiecte acolo. Dacă nu mă înșel, în ultimii cinci ani, Uniunea Europeană a finanțat proiecte în valoare totală de 1 miliard de lei. Inclusiv proiecte de infrastructură mari, drumuri de ocolire, au fost realizate din bani occidentali, dar și cu contribuția Guvernului. Sperăm că asta contribuie la promovarea vectorului de integrare europeană, occidentală. Regiunea găgăuză trebuie să înțeleagă că anume Uniunea Europeană a susținut construcția de grădinițe, construcția de drumuri, spre deosebire de Rusia, care nu a construit nici măcar un metru de drum. Noi încercăm să explicăm acest lucru. Dar clar că decizia, la alegeri, aparține locuitorilor de acolo”, a precizat Marian.

„Ne-am propus să revenim în regiune după alegerile locale”

Președintele PSDE Ion Sula a explicat că formațiunea pe care o conduce nu a înaintat candidați la alegerile locale din autonomie fiindcă nu are structuri de partid acolo.

Nu am participat la alegeri pentru că nu avem organizații teritoriale în Găgăuzia. Atunci nu aveam. După alegerile din toamna anului 2023 ne-am pus ca scop să revenim în regiune și să creăm organizație teritorială acolo. Noi ne-am propus să ne organizăm mai bine și să identificăm persoane, colegi acolo cu care să putem să creăm organizații teritoriale în regiune”, a declarat liderul PSDE.

„Nu avem structuri de partid destul de consistente în regiune”

Președintele PDCM Ion Chicu a menționat că partidul său a participat în Găgăuzia doar la alegerile pentru consiliul municipiului Comrat și cel al orașului Ceadîr Lunga. În cazul alegerilor pentru funcția de primar, PDCM i-a susținut pe actuali primari ai acestor două localități, care au participat în calitate de candidați independenți: Serghei Anastasov la Comrat și Anatoli Topal – la Ceadîr-Lunga.

Ion Chicu a declarat că PDCM a avut o participare redusă la alegerile locale din Găgăuzia din două motive: fiindcă în autonomie nu se aleg consilii raionale și pentru că partidul nu are structuri de partid consistente în această regiune a țării.

De ce nu am participat în alte localități și nu am avut candidați? Sincer vorbind, reieșind și din specificul alegerilor din regiunea dată, știți că ei nu aleg consilii raionale și, respectiv, asta nu a fost un obiectiv pentru noi. Și în al doilea rând, trebuie să recunosc faptul că noi nu avem structuri de partid destul de consistente în regiunea aceea, iar asta înseamnă că exista riscul să înaintăm candidați pe care nu-i cunoaștem. Or, la noi există o așa-numită selecție, filtru. Și dacă nu ai organizații într-o localitate, noi nu înaintăm candidați. Apropo, noi am înaintat în restul teritoriilor țării doar în 241 de primării candidați la funcția de primari. Și faptul că 20% din acest număr au devenit primari vorbește despre faptul că am selectat bine. Iar 30% au trecut și în turul II, adică foarte minuțios am ales candidații. De aceea, unde nu am avut organizații primare noi nu am înaintat candidați”, a spus acesta.

De asemenea, politicianul a menționat că PDCM intenționează să aibă structuri de partid pe întreg teritoriul țării pentru a promova vectorul pro-european în comunitățile care sunt sceptice în privința acestuia. „Noi intenționăm să avem organizații primare în toate primăriile din țară pentru că nu doar în Găgăuzia există scepticism în privința vectorului respectiv, credeți-mă că și în alte regiuni există. Deci trebuie de lucrat peste tot. Da, intenționăm să avem organizații în toate localitățile, dar este un proces complex. Pentru că iarăși, suntem riguroși la selecția colegilor candidați”, a comunicat liderul PDCM.

Expert: O greșeală politică foarte mare că PAS nu este prezent acolo

Fostul reprezentant al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure, a declarat că argumentele invocate de PSDE și PDCM, potrivit cărora nu au înaintat candidați la alegerile locale din Găgăuzia deoarece formațiunile nu au structuri de partid în autonomie, sunt „acceptabile”.

În cazul PSDE și PDCM argumentele sunt acceptabile în sensul că prezența în teritorii necesită resurse, trebuie să ai oameni de reper acolo, prin cineva trebuie să produci acest lucru. În cazul PDCM-ului cred că nu a avut timp. Partidul Social Democrat European nu știu în ce măsură a preluat structurile PDM-ului. Dacă nu au preluat, tot nu au structuri”, a spus acesta.

În același timp, expertul consideră că argumentul PAS precum că candidații pro-europeni nu au șanse de câștig la alegerile din autonomia găgăuză nu este plauzibil. Alexei Tulbure a menționat că, în opnia sa, PAS, în calitate de partid de guvernământ, ar fi trebuit să aibă concurenți electorali la alegerile locale în toată țara.

Argumentele pe care le invocă ei, că nu au șanse candidații pro-europeni… Bine, dar de ce candidații pro-europeni nu au șanse acolo? Pentru că acolo nimeni nu lucrează, inclusiv partidul politic PAS, explicând oamenilor care sunt perspectivele, beneficiile integrării europene. E dificil să lucrezi în astfel de regiuni, să promovezi anumite idei. Bineînțeles că e mai ușor să-i numești pe găgăuzi „separatiști”, e cu mult mai greu să te duci să-ți faci datoria politică, să lucrezi cu proprii cetățeni explicându-le care-i poziția ta și ce promovezi. Eu cred că este o greșeală politică foarte mare faptul că PAS nu este prezent acolo și nu lucrează”, a comunicat el.

Totodată, analistul politic îl contrazice pe vicepreședintele PAS Radu Marian și spune că, în cazul în care prezența partidului de guvernare în Găgăuzia totuși există, atunci aceasta este „insuficientă” și „neconvingătoare”.

Radu Marian poate crede că acolo există prezență politică. Dar judecând după rezultate, prezența asta nu este observată de nimeni, nici de găgăuzi, nici de noi observatorii, nici de cei care urmărim viața politică. (…) Radu Marian spune că ei explică și așa mai departe, dar eu am informația că este o ușă pe care este scris „PAS”, undeva acolo un oficiu, în care niciodată, nimeni, nu a fost văzut: nici intrând, nici ieșind. Ușa permanent este închisă. Adică dacă ei sunt prezenți acolo trebuie să fie un anumit efect. Înseamnă că prezența lor este neconvingătoare, insuficientă, de proastă calitate”, a precizat Tulbure.

În pofida faptului că o bună parte din populația Găgăuziei cochetează cu concurenții electorali cu viziuni pro-ruse, Alexei Tulbure spune că candidații pro-europeni oricum ar trebui să fie prezenți în autonomie pentru a oferi oamenilor o alternativă.

Candidații pro-europeni trebuie, cel puțin, să fie văzuți și să-și vocifereze poziția ca lumea care votează să aibă o opțiune. Cel puțin să vadă că există o alternativă. Atunci când vin candidații lui Șor, candidații lui Dodon și candidații lui Voronin, cum poate lumea să voteze pentru candidați pro europeni dacă ei nici măcar nu sunt prezenți fizic. (…) Da, este greu când strigă la tine, nu te ascultă, nu te crede, dar asta-i obligația ta ca partid politic să fii prezent, să încerci să mobilizezi voturile. Dar dacă tu nu faci, de unde? Hai să dăm vina pe găgăuzi că nu-s pro-europeni. Dar tu ai făcut ceva ca ei să fie pro-europeni? Tu – puterea centrală, sau tu – clasa politică din Chișinău, ai făcut ceva ca acolo să apară măcar niștre crâmpeie de dispoziții pro-europene?”, a spus el.

Va privi Găgăuzia spre UE?

Expertul a explicat că în perioada postbelică, când Moldova se afla sub ocupația Uniunii Sovietice, în Găgăuzia procesul educațional în limba română lipsea complet, iar în limba găgăuză se desfășura doar în primele trei clase, dar și acest lucru s-a întâmplat numai în perioada 1958-1960. În rest, studiile se făceau în limba rusă. Astfel, potrivit lui Tulbure, rusificarea a fost mai pronunțată în autonomie, iar împreună cu subdezvoltarea regiunii, a făcut ca găgăuzii, preponderent, să se orienteze spre Rusia.

În același timp, expertul a subliniat că nu toate persoanele din autonomie sunt pro-ruse. Potrivit lui, în autonomie există și oameni cu viziuni pro-europene, însă aceștia „nu sunt atât de vocali”. „Cei care-s pro-europeni nu sunt atât de vocali ca cei pro-ruși, nu se simt protejați. Sunt probleme foarte complexe”, a comunicat el.

Analistul politic consideră că pentru a spori dispozițiile pro-europene în Găgăuzia este nevoie de abordări complexe, care nu vor da rezultate peste noapte, însă aceasta este singura cale. Alexei Tulbure a menționat că partidele pro-europene trebuie să aibă prezență și să lucreze activ în autonomie: să discute cu oamenii, să publice materiale în presa locală, să intre în dezbateri publice.

În domeniul educației, potrivit expertului, trebuie susținute toate inițiativele privind studierea limbii române. Nu în ultimul rând, Alexei Tulbure a declarat că autoritățile de la Chișinău trebuie să restabilească dialogul cu conducerea autonomiei, de exemplu, la nivel parlamentar – între Parlament și APG. De asemenea, Tulbure a spus că trebuie restabilit dialogul și cu mediul de afaceri, societatea civilă și cercurile academice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: