Victoria Furtună/Facebook

Victoria Furtună ar putea rămâne fără cetățenia română. Care este motivul

Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România analizează posibilitatea retragerii cetățeniei române acordate Victoriei Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare” și candidată la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Informația a fost obținută în exclusivitate de Euronews România, care citează surse oficiale.

Potrivit sursei citate, dosarul se află în procedura de retragere, însă motivul exact nu este cunoscut.

Cetățenia română poate fi retrasă în baza legii 21/1991 persoanelor care:

a) aflată în străinătate, se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau cu care este în stare de război;

b) este cunoscută ca având legături cu entități teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori este implicată, în orice mod, în pregătirea sau săvârșirea unui act de terorism sau a pregătit ori a săvârșit orice alte fapte care, potrivit legii, constituie amenințări la adresa securității naționale a României;

c) a obținut cetățenia română în mod fraudulos, prin furnizarea unor informații false ori prin ascunderea unor date pertinente sau prin mijloace frauduloase.”, se arată în articolul 25 al legii.

Euronews sugerează că în cazul Victoriei Furtună ar putea fi invocat articolul 25, litera b, care se referă la persoane „cunoscute ca având legături cu entități teroriste sau care le-au sprijinit sub orice formă”.

Potrivit sursei, procedura este confirmată atât de autorități de la Bruxelles, cât și de Poliția Republicii Moldova.

Politiciana nu a comentat, deocamdată, informațiile.

Cine este Victoria Furtună

Victoria Furtună a activat timp de 18 ani în sistemul procuraturii. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună ar fi beneficiat din această schemă.

La alegerile din 2024, Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

Pe 18 martie curent, Victoria Furtună a preluat conducerea Partidului „Moldova Mare”, devenind liderul formațiunii. Partidul a fost înregistrat oficial în cursa pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, după mai multe tentative eșuate. Cap de listă figurează chiar Furtună.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

X/Maia Sandu

Maia Sandu participă la lansarea președinției cipriote a Consiliului UE

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa pe 7 ianuarie la lansarea oficială a președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de instituția prezidențială de la Chișinău într-un comunicat.

Evenimentul, găzduit de președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, va reuni oficiali europeni, printre care președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cipru a preluat, începând cu 1 ianuarie curent, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni.

Amintim că, pe 12 decembrie, Maia Sandu a întreprins o vizită la Nicosia, unde s-a întâlnit cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, pentru a discuta despre procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Oficialul a declarat atunci că avansarea Republicii Moldova în procesul de negocieri pentru aderare la UE va fi o prioritate pentru Cipru în timpul mandatului său la cârma Consiliului Uniunii Europene.

Republica Moldova este țară-candidată la aderare la Uniunea Europeană din iunie 2022 și își propune să semneze tratatul de aderare până în 2028.

În septembrie 2025, Moldova finalizat procesul de screening bilateral. Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state-membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii negocierilor pe clustere cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Pe 15 decembrie, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne încă blocată de poziția Ungariei, Bruxelles a anunțat că Republica Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe trei clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. Presa internațională a scris că aceasta este o cale de alternativă prin care Bruxelles-ul încearcă să mențină procesul de negociere în mișcare în condițiile blocajului politic.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: