Parlament

Gavrilița: „Se va ținti confiscarea averilor celor corupți, iar cu acești bani vom construi școli, aziluri, case de cultură și drumuri”

Printre prioritățile noului guvern sunt Pachetul legislativ privind sistemul justiției și confiscarea averilor ilicite. În discursul său din Parlament, premierul Natalia Gavrilița a declarat că „se va ținti confiscarea averilor celor corupți, iar cu acești bani vom construi școli, aziluri, case de cultură și drumuri”.

Despre furtul miliardului și integritate

Premierul a precizat că, deși au trecut câțiva ani, pentru oamenii simpli, jaful din sistemul bancar rămâne o temă actuală.

„Ei vor să afle cine le-a furat banii, unde sunt aceste economii, de ce nimeni nu e pedepsit pentru un furt enorm, făcut în văzul unei țări întregi și cum pot fi recuperați acești bani”, a menționat Gavrilița.

De asemenea, aceasta a menționat că misiunea cea mai importantă a acestui Guvern este să demonstreze ce realizări poate obține un guvern de oameni integri.

„Acest Guvern nu va fura, nu va crea legi care să permită furtul, nu va împărți bani publici cu procent, nu va crea companii abonate la achiziții, nu va privatiza pentru feciori și fini proprietățile statului și nu va proteja escrocii, bandiții și monopolurile care jecmănesc oamenii acestei țări. Mai mult, vom curăți instituțiile statului de oameni corupți, vom face tot posibilul ca justiția să se curețe de grupurile de interese care vând decizii și protejează hoții, vom face tot posibilul să recuperăm banii din miliard și din alte scheme care se ascund în alte țări sau chiar în Moldova. Vom ținti confiscarea averilor celor corupți și din acei bani vom repara școli, aziluri, case de cultură și drumuri”, a menționat Gavrilița.

Premierul s-a referit și la problema descreșterii și îmbătrânirii rapide a populației. Aceasta a precizat că populația cu reședință obișnuită a țării a scăzut de la 2 milioane 870 mii de oameni în ianuarie 2014 la 2 milioane 600 mii de oameni în ianuarie 2021, iar vârsta medie a crescut de la 37,4 ani la 39,6 ani în aceeași perioadă.

„Una din problemele care contribuie la emigrarea masivă a oamenilor este sărăcia, inegalitatea și vulnerabilitatea socio-economică. În contextul unei creșteri economice modeste și de care se bucură doar o elită coruptă, țara se confruntă cu un nivel înalt de sărăcie, aceasta având consecințe negative asupra situației în familie, bunăstării copiilor, sănătății, climatului social și securității”, a precizat aceasta.

Obiectivele noului Guvern

Guvernul și-a stabilit un șir de obiective care derivă din obiectivele naționale susținute de cetățeni în cadrul alegerilor prezidențiale și parlamentare. Aceste obiective includ:

– Asigurarea unui pachet legislativ care să permită asanarea eficientă a sistemului de justiție și urmărirea averilor acumulate ilicit, precum și susținerea acestui proces;

– Elaborarea unui mecanism juridic universal pentru evaluarea independentă a fiecărei instituții și întreprinderi de stat și definirea criteriilor de performanță relevante;

– Simplificarea regulilor de activitate pentru IMM-uri, încurajarea intrării tinerilor și femeilor în afaceri, sprijinirea înființării, maturizării și internaționalizării afacerilor, susținerea IMM-urilor prin programe de finanțare și instruire antreprenorială;

– Susținerea creșterii productivității muncii care să asigure creșterea salariului mediu până la 15 mii de lei, prin asigurarea unui sistem eficient de formare profesională inițială și continuă, relevant și racordat la cerințele pieței;

– Dezvoltarea capacităților de asimilare a fondurilor pentru dezvoltare, inclusiv, selecția strategică a priorităților, evaluare, proiectare, achiziție și asigurare a calității;

– Asigurarea unui volum anual de investiții publice de până la 4,5 miliarde lei pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, mobilitate, interconectare internațională și infrastructură comunitară; inclusiv, circa 2 miliarde lei pentru modernizarea și diversificarea economică a satelor;

– Majorarea influxului de investiții străine până la 4% din PIB, inclusiv în întreprinderi de prelucrare a producției agricole și în infrastructura post-recoltare;

– Majorarea pensiei minime până la nivelul de 2000 de lei în trimestrul patru al anului 2021 și asigurarea unei creșteri durabile a acesteia, precum și compensarea integrală a medicamentelor pentru titularii celor mai mici pensii;

– Instituirea „Fondului de Argint” pentru finanțarea serviciilor de îngrijire a vârstnicilor nevoiași și solitari, inclusiv asistență la domiciliu, prânzuri calde, alte servicii;

– Susținerea familiilor inclusiv prin majorarea scutirii la impozitul pe venit al persoanelor fizice pentru fiecare copil la întreținere și a ajutorului pentru copiii din familii social vulnerabile și creșterea indemnizației pentru nașterea copilului;

– Asigurarea unui sector eficient de extensiune și consultare agricolă pentru adaptarea eficientă a sectorului la schimbările climatice;

– Elaborarea unei politici și a măsurilor coerente de accelerare a tranziției la economia circulară și economia verde;

– Promovarea unei politici externe active și demne, orientate spre restabilirea și consolidarea relațiilor bune cu România, Ucraina, UE, SUA, Rusia și alte țări, promovarea exporturilor, accesul la resurse investiționale și financiare.

– Întreprinderea pașilor necesari pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Gavrilița a explicat de ce a fost nevoie de reformarea a patru ministere

„Structura Guvernului și instituțiilor subordonate din ultimii ani, făcută pe timpul lui Plahotniuc, a croit puterea statului astfel încât ea să fie comodă pentru un stat dictatorial. În formula de guvernare în care deciziile țării se luau de facto într-un club de noapte, de niște echipe plătite din culioc, nu conta nici numărul de ministere și nici calitatea miniștrilor și a echipelor ministeriale”, a argumentat Natalia Gavrilița.

Amintim că executivul propus de Natalia Gavrilița va avea 13 ministere, în loc de nouă, așa cum a fost până acum. Patru din ministerele existente urmează a fi reformate: Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va fi divizat în Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării se divizează în Ministerul Educației și Cercetării și în Ministerul Culturii. Va fi reformat și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, prin divizarea în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Mediului. Ministerul Economiei și Infrastructurii se va transforma în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și în Ministerul Economiei.

„Avem nevoie de un ministru la Sănătate și de altul la Protecție Socială. E vorba de domenii enorme, diferite, care ambele necesită reforme profunde și competențe speciale. Avem nevoie de un ministru al economiei și de un ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale. Sunt domenii diferite. (…) Avem nevoie de un ministru al educației și alt ministru al culturii. La fel avem nevoie să separăm agricultura de mediu. Pentru noi cultura și mediul sunt priorități majore și ele vor necesita o atenție deosebită”, a explicat Gavrilița.

Discursul integral al noului premier îl găsiți AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Recean – viitor candidat la Președinție, iar Sandu – premier? Răspunsul șefei statului

Președinta Maia Sandu susține că nu îl „pregătește” pe fostul prim-ministru Dorin Recean pentru o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale și spune că, până în prezent, nici numele acestuia, nici cel al ex-ministrului de Externe Nicu Popescu nu au fost discutate în acest context. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV.

„Nu îl pregătesc pe Dorin Recean și nu cred că se lasă pregătit de cineva. Fiecare om decide pentru el”, a declarat șefa statului.

Întrebată dacă o eventuală candidatură a lui Recean sau a lui Popescu – numiți la sfârșitul anului 2025 emisari speciali prin ordin prezidențial – este vehiculată în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale, Maia Sandu a răspuns: „Nu. Cel puțin până acum nu s-au vehiculat”.

Președinta a fost întrebată și dacă ia în calcul să preia funcția de prim-ministru după ce va încheia cel de-al doilea mandat de șefă a statului.

„Nu mă gândesc la ce voi face după. Am doi ani și ceva din acest mandat și sunt multe lucruri pe care vreau să le fac și care trebuie să le fac, pentru că le-am promis cetățenilor. În primul rând, să facem ordine în întreprinderile de stat și asta trebuie să devină o prioritate a guvernului în următoarele șase luni, pentru este absolut inacceptabil ce s-a întâmplat și discreditează eforturile noastre pe foarte multe paliere și e mare păcat. Am spus că o să contribui în continuare ca Republica Moldova să devină stat membru al UE și o să mă gândesc atunci cum o să fac asta”, a mai declarat președinta Maia Sandu.

***

Precizăm că articolul 80 din Constituție prevede că „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive”.

În aceste condiții, având în vedere că Maia Sandu a exercitat deja două mandate consecutive – primul în perioada 2020–2024, iar al doilea început după realegerea din 2024 – aceasta nu mai poate candida la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în 2028. Șefa statului ar putea însă reveni în cursa prezidențială doar după o pauză de cel puțin un mandat exercitat de o altă persoană.

De menționat că Maia Sandu este primul președinte ales prin vot direct care obține două mandate consecutive de la independența Republicii Moldova. Vladimir Voronin a avut, la rândul său, două mandate de președinte, însă a fost ales de Parlament.

La începutul anului, Sandu a declarat că viitorul președinte al Republicii Moldova ar trebui să fie un lider capabil să construiască relații solide cu partenerii externi și să mențină țara pe agenda internațională. Alegerea acestuia, a precizat șefa statului, aparține în totalitate cetățenilor.

Recent, Maia Sandu a declarat că nu intenționează să modifice Constituția pentru a putea candida pentru un al treilea mandat, dar că o va respecta. Ea a respins, totodată, și speculațiile potrivit cărora ar putea candida, în viitor, la funcția de președinte al României. În schimb, Sandu a declarat la începutul lunii martie că poate contribui la dezvoltarea țării „și din alte funcții”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: