Gazoductul Ungheni-Chișinău va fi dat în exploatare până la 1 august. Despre acest lucru a anunțat Ion Sterian, directorul general al companiei Transgaz România. Acesta s-a întâlnit astăzi cu Sergiu Railean, ministrul Economiei și Infrastructurii. Oficialii au întreprins o vizită în raionul Ungheni și au inspectat câteva loturi de șantier ale conductei.
„Până la 1 august 2020 suntem gata să dăm în exploatare conducta Ungheni-Chişinău. La această etapă, prin gazoduct vor putea fi livrate 1,5 milioane m3 de gaze pe zi, iar către 1 decembrie vom putea asigura transportarea a 2-3 milioane m3 de gaze pe zi. După instalarea stației de comprimare şi reglare de la Gherăeşti, către 1 ianuarie 2021 vom putea transporta în Republica Moldova 4 milioane m3 de gaze pe zi”, a declarat Ion Sterian.
De asemenea, compania română a reiterat intenția sa de a dezvolta sistemul național de distribuție a gazelor prin construcția unei stații de comprimare a gazelor în Republica Moldova.
Menționăm că lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău au început pe 18 februarie 2019. Conducta are o lungime de 120 de km, iar valoarea estimată a proiectului este de 76 milioane de euro.
Poliţia de Frontieră Română a anunțat, pe 22 ianuarie, despre 73 de percheziții într-un dosar privind stabilirea fictivă a domiciliilor şi obţinerea ilegală de acte. Potrivit instituției, acțiunile continuă operațiunile derulate pentru destructurarea unei rețele care a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
Poliţia de Frontieră Română a anunțat că cele 73 de percheziții au loc la locuințele unor persoane fizice din județul Botoșani.
Acțiunile se desfășoară „în continuarea activităților operative derulate pentru destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației și două primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă”.
„Menționăm că, la adresele care fac obiectul mandatelor de percheziție, au fost stabilite în mod fictiv domiciliile unor cetățeni din spațiul ex-sovietic prin intermediul unor contracte de închiriere false/falsificate. Aceste contracte au fost întocmite cu sprijinul unor intermediari, persoane fizice, fiind încheiate în mod aparent între aceştia și o persoană juridică cu sediul social în județul Botoșani, permiţându-le, astfel, reprezentanților societății să ia în spațiu în nume propriu diverşi cetățeni fără consimțământul proprietarilor”, a comunicat instituția.
Conform Poliției de Frontieră, „în scopul obţinerii de cărţi de identitate emise de autorităţile din România, beneficiarii au folosit inclusiv certificate de cetățenie false/falsificate, presupuse a fi eliberate de consulate ale României din diferite state”.
„Concomitent, pe raza aceluiaşi județ, poliţiştii de frontieră desfăşoară o acţiune în cadrul căreia sunt verificate 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni originari din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, în vederea stabilirii situațiilor în care persoanele în cauză nu locuiesc efectiv la adresele declarate, precum și verificarea corectitudinii datelor comunicate autorităților competente. Cu această ocazie, vor fi înmânate citaţii în vederea audierii unui număr 96 de suspecţi”, a declarat Poliţia de Frontieră Română.
Conform Poliției de Frontieră, în aceeași cauză, pe 20 decembrie 2024 au avut loc 90 de percheziții la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti. 94 de suspecți sunt urmăriți penal pentru luare de mită și fals informatic, precum și pentru dare de mită, trafic și cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
