Colaj NM

George Simion vs. Nicușor Dan: alegeri prezidențiale România, rezultate turul I. Cum s-a votat în R. Moldova

George Simion, candidatul și liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a obținut cele mai multe voturi la alegerile prezidențiale din România – 40,96%. Este urmat de Nicușor Dan, candidat independent și primarul general al Bucureștiului, cu 20,99% din voturi. Astfel, cei doi pretendenți la Cotroceni intră în al doilea tur de scrutin. Cel puțin aceasta arată clasamentul de pe site-ul Autorității Electorale Permanente. Presa română scrie că la această oră a mai rămas de centralizat procesul verbal dintr-o singură secție de vot, din Spania.

George Simion a obținut 3.862.404 voturi, reprezentând 40,96%. Nicușor Dan a obținut 1.979.711 voturi, reprezentând 20,99%.

Crin Antonescu se află pe locul al III-lea, cu 1.892.925 voturi (20,07%). Este urmat de Victor Ponta, care a obținut 1.230.143 voturi (13,05%). Pe locul al V-lea s-a clasat Elena Lasconi, cu 252.708 voturi (2,68%).

Presa română scrie că la această oră a mai rămas de centralizat procesul verbal dintr-o singură secție de vot, din Spania.

În străinătate, George Simion a obținut 60,99%, iar Nicușor Dan – 25,45%. Aceștia sunt urmați de Crin Antonescu, cu 6,74%, Elena Lasconi – cu 3,24%, și Victor Ponta – cu 2,40%.

În Republica Moldova, la vot s-au prezentat 90.851 de persoane. Cei mai mulți dintre alegători au votat pentru Nicușor Dan, care a obținut 52,63%. Acesta este urmat de Crin Antonescu – cu 21,69%, George Simion – cu 12,47%, Elena Lasconi – cu 9,6% și Victor Ponta – cu 2,2%.

Votul pentru al doilea tur de scrutin prezidențial este programat pentru data de 18 mai.

***

George Simion este un politician de extremă dreapta, suveranist, care susține unirea României cu Republica Moldova. Simion l-a susținut pe Georgescu la alegerile din toamnă și și-a depus candidatura în primăvara aceasta, după ce lui Georgescu i-a fost refuzată înregistrarea. Amintim că George Simion are interdicție de a intra pe teritoriul Republicii Moldova. Premierul de la Chișinău Dorin Recean a declarat, anterior, că Simion participă la un efort de destabilizare în Republica Moldova. De cealaltă parte, Simion crede că este interzis în Republica Moldova pentru activitatea sa unionistă.

Nicușor Dan este primar general al Bucureștiului, la al doilea mandat, câștigat la alegerile locale din 9 iunie 2024. A candidat ca independent. În trecut, a fost liderul USR. La aceste alegeri, USR a propus-o pe Elena Lasconi, dar apoi și-a retras sprijinul pentru Lasconi și l-a susținut pe Nicușor Dan. Totuși, Biroul Electoral Central a interzis partidului să facă campanie electorală în favoarea acestuia.

De-a lungul campaniei, George Simion și Nicușor Dan s-au remarcat prin viziuni opuse, inclusiv în ceea ce privește relația cu Republica Moldova și Ucraina. Află mai multe despre cei doi candidați care au acces în turul al doilea și ce îi diferențiază în lupta pentru președinția României. Detalii AICI.

***

Amintim că alegerile prezidențiale din România din 2024 au fost anulate, iar procesul electoral a fost reluat, în contextul în care rapoartele serviciilor secrete ale țării au arătat că Federația Rusă a intervenit în scrutinul prezidențial, desfășurând o campanie de promovare în favoarea lui Călin Georgescu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: