Germania va avea, în curând, cea mai mare armată dintre țările NATO europene – Scholz

Cancelarul Germaniei Olaf Scholz a declarat că, în curând, Germania va deține „cea mai mare armată din rândul țărilor europene, care fac parte din NATO”, informează publicația Spiegel.

„Germania va avea în curând cea mai mare armată din Europa în cadrul NATO”, a spus Scholz. Potrivit acestuia, acest fapt va „îmbunătăți semnificativ” securitatea Germaniei și a aliaților săi.

Cancelarul german și-a exprimat nedumerirea față de criticile cu privire la lipsa susținerii militare a Ucrainei. „Am furnizat arme și vom continua să furnizăm și mai multe”, a spus Scholz. Oficialul de la Berlin a amintit că până la sfîrșitul lunii iulie în Ucraina vor ajunge tancuri Ghepard. În afară de asta, are deja loc instruirea militarilor ucraineni pentru utilizarea sistemelor de artilerie Panzerhaubitze 2000.

Scholz s-a arătat mirat și de criticile din partea Poloniei, potrivit căreia Germania nu și-a respectat promisiunea privind suplinirea armamentului oferit de Varșovia Ucrainei. „Noi desfășurăm negocieri cu toți partenerii est-europeni și tratăm discuțiile cu Polonia cu aceeași seriozitate cu care le tratăm pe cele cu Cehia și Slovacia”, a spus șeful executivului german.

În afară de asta, cancelarul Germaniei a spus că Berlinul nu deține rezerve considerabile de mijloace de transport, gata pentru utilizare și care ar putea fi furnizate Ucrainei.

Potrivit portalului Global Firepower, dintre țările NATO din Europa, cea mai mare armată este deținută de Franța (205 mii de oameni). La nivel global, cele mai numeroase armate aparțin Chinei (2 mln de oameni), India (1,45 mln) și SUA (1,39 mln). Rusia, potrivit Global Firepower, ocupă locul 5 cu o armată de 850 de mii de persoane.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: