ew.com

Globurile deAur 2020: „Chernobyl”, „1917” și „Once Upon a Time… in Hollywood”, printre marii câștigători

Lungmetrajul ”1917”, dedicat Primului Război Mondial, pelicula ”Once Upon a Time… in Hollywood”, cu o acţiune plasată în anii 1960 la Los Angeles, serialul de comedie ”Fleabag”, serialul dramatic ”Succession” şi miniseria TV ”Chernobyl” au câştigat principalele premii atribuite la gala Globurilor de Aur 2020, decernate duminică într-o seară marcată de numeroase surprize, informează Reuters şi DPA, preluat de Agerpres, astăzi, 6 ianuarie.

Britanicul Ricky Gervais, celebru pentru umorul său ireverenţios şi care a prezentat pentru a cincea oară gala Golden Globes, a rostit în monologul său de deschidere mai multe glume prin care a ironizat industria de la Hollywood, generând de multe ori râsete nervoase în rândul celebrităţilor prezente în sală. În discursul său introductiv, Ricky Gervais a ironizat-o pe actriţa Felicity Huffman, dar şi legende de la Hollywood, cruciada începută de Ronan Farrow împotriva agresorilor sexuali, filmele Marvel, starea actuală a industriei cinematografice, entităţi corporatiste, platforma de streaming Netflix şi, în special, filmul „Cats”.

Lungmetrajul „1917” a fost desemnat cel mai bun film dramatic, învingând doi mari favoriţi – filmele „The Irishman” şi „Marriage Story”, ambele produse de Netflix -, în timp ce o peliculă nostalgică, „Once Upon a Time… in Hollywood”, regizată de Quentin Tarantino şi produsă de Sony Pictures, s-a impus la categoria „cel mai bun film – comedie/musical”.

Cineastul britanic Sam Mendes a fost desemnat cel mai bun regizor cu filmul „1917”, o producţie a studioului Universal Pictures.

„Este o mare surpriză”, a declarat Sam Mendes, care i-a învins la această categorie pe marii favoriţi, Martin Scorsese („The Irishman”) şi Quentin Tarantino („Once Upon a Time… in Hollywood”).

Joaquin Phoenix, protagonistul din filmul „Joker”, şi Renee Zellweger, care a interpretat-o pe legendara Judy Garland în pelicula „Judy”, au câştigat premiile de interpretare în filme dramatice, în timp ce Taron Egerton („Rocketman”) şi Awkwafina („The Farewell”) au câştigat primele lor Globuri de Aur pentru roluri în filme de comedie-musical.

Quentin Tarantino a câştigat şi Globul de Aur pentru scenariu graţie filmului „Once Upon a Time… in Hollywood”, considerat o scrisoare de dragoste adresată industriei de la Hollywood. Acelaşi film a câştigat duminică seară cel de-al treilea trofeu prin intermediul starului hollywoodian Brad Pitt, desemnat cel mai bun actor într-un rol secundar.

Laura Dern a câştigat Globul de Aur pentru cea mai bună actriţă în rol secundar graţie evoluţiei sale din „Marriage Story”, învingând-o astfel pe Jennifer Lopez, favorita criticilor de specialitate pentru rolul ei din filmul „Hustlers”.

Cel mai bun film străin a fost desemnat lungmetrajul sud-coreean „Parasite”, Elton John a câştigat Globul de Aur pentru cel mai bun cântec original cu single-ul „I’m Gonna Love Me Again”, iar trofeul onorific Cecil B. DeMille a revenit în acest an starului american Tom Hanks.

În domeniul producţiilor de televiziune, „Succession”, produs de HBO, despre o familie disfuncţională americană ce deţine o companie mass-media, s-a impus la categoria „cel mai bun serial dramatic”. Protagonistul acestui show TV, scoţianul Brian Cox, a fost desemnat cel mai bun actor într-un serial-dramă.

„Fleabag”, o comedie cu umor ireverenţios produsă de Amazon Studios, s-a impus la categoria „cel mai bun serial-comedie/musical”, iar protagonista sa, artista britanică Phoebe Waller-Bridge, a fost desemnată cea mai bună actriţă într-un serial de comedie.

Ramy Youssef a câştigat Globul de Aur pentru cel mai bun actor într-un serial de comedie cu rolul din producţia TV „Ramy”, în timp ce Olivia Colman a triumfat la categoria „cea mai bună actriţă într-un serial dramatic” graţie interpretării reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii în producţia „The Crown”.

Producţia de televiziune „Chernobyl” a câştigat Globul de Aur pentru cea mai bună miniserie/ lungmetraj TV.

Premiile pentru roluri principale interpretate într-o miniserie/lungmetraj TV au revenit în acest an actorilor Russell Crowe („The Loudest Voice”) şi Michelle Williams („Fosse/Vernon”), în timp ce Globurile de Aur pentru roluri secundare în astfel de producţii TV au fost câştigate de Stellan Skarsgard („Chernobyl”) şi Patricia Arquette („The Act”).

Trofeul onorific Carol Burnett, aflat la cea de-a doua sa ediţie, a fost atribuit actriţei, prezentatoarei şi realizatoarei TV Ellen DeGeneres.

Cea de-a 77-a ediţie a galei de decernare a Globurilor de Aur a avut loc la hotelul Beverly Hilton din Los Angeles. Evenimentul, difuzat în direct de postul de televiziune american NBC, a fost prezentat pentru a cincea oară de Ricky Gervais.

Decernate pentru prima dată în 1944, Globurile de Aur recompensează cele mai bune interpretări şi producţii din industria cinematografică şi de televiziune, grupate în 25 de categorii.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: