Parlament

Grosu, despre relațiile cu Rusia: Sunt foarte rele. Nu văd perspective bune

Relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă sunt foarte rele, iar perspective bune în acest sens nu sunt prevăzute. Totodată, ar fi fost o fățărnicie din partea Republicii Moldova de a crea un grup parlamentar de prietenie cu Rusia, în contextul războiului din Ucraina, dar și a trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la ediția din 25 februarie a emisiunii „Территория свободы” de la Realitatea TV. Grosu s-a referit și la expulzările de-a lungul timpului a diplomaților ruși aflați în Republica Moldova, menționând că „diplomații lor nici pe departe nu sunt diplomați”, iar unii nici nu au ajuns la ambasadă.

În timpul emisiunii, Grosu a spus că relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă „sunt foarte rele”.

„Ar fi fost o fățărnicie din partea noastră să creăm un grup de prietenie în Parlament, reieșind din situația că Rusia, de-a lungul multor ani, a avut o politică neprietenoasă în relația cu Republica Moldova: începând cu șantajul cu gaz, dar principalul – prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, imixtiunea în alegeri, minimum în cinci campanii electorale, războiul pe care l-au declanșat în Ucraina și toate consecințele. Noi nu putem vorbi despre relații bune cu Federația Rusă la acest moment. Republica Moldova a fost mereu pentru relații bune. Îmi aduc aminte de ultimele (nota red. relații), nu că bune, când era responsabil domnul Kozak… nu spun că atunci erau sincere, dar cât de cât ei încercau să mențină o aparență a corectitudinii și o aparență că ei ascultă”, a declarat Grosu.

Totodată, el a adăugat că nu vede „perspective bune” în relația Republicii Moldova cu Rusia. „Sper mult că, după încheierea războiului, poate după atunci când Rusia va regândi – dacă va fi sigur – politica sa în raport cu noi sau cu alte țări din regiune, poate atunci noi ne vom întoarce la această discuție. Dar, în viitorul apropiat, reieșind din comportamentul lor și la negocierile privind Ucraina, cu părere de rău, nu văd perspective bune”, a spus Grosu.

Referindu-se la expulzările de-a lungul timpului a diplomaților ruși aflați în Republica Moldova, Grosu a declarat: „Ei știu că noi știm, și noi știm că ei știu că o parte din diplomații lor nici pe departe nu sunt diplomați sau nici pe departe nu se ocupă cu acțiuni diplomatice în Republica Moldova. Ei știu că noi știm că unii din diplomați, care au fost delegați să lucreze la ambasada Republicii Moldova din Chișinău, nu au ajuns la ambasadă. În mod direct sau indirect, au ajuns pe malul stâng. (…) De aceea, cei care au, de departe, o activitate diplomatică știu că, probabil, într-un moment cineva va pleca acasă”.

***

Amintim că, în noiembrie 2025, șefa Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman, a anunțat că Parlamentul de la Chișinău renunță la grupurile parlamentare de prietenie cu Rusia, dar și cu Belarus. Parlamentara a precizat că măsura va fi aplicată „pe durata războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”. Socialistul Igor Dodon a insistat ca „aceste grupuri parlamentare trebuie să existe” și a venit cu un amendament. Deputații fracțiunilor „Alternativa” și „Partidul Nostru” și-au declarat susținerea pentru amendamentul socialiștilor. Inițiativa a fost susținută de 27 de deputați – număr insuficient pentru a fi introdusă în proiectul de hotărâre.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pikist.com

Numărul copiilor victime ale infracțiunilor sexuale a crescut în Moldova. Datele MAI pentru primele 10 luni ale anului

830 de copii au fost victime ale infracțiunilor în Republica Moldova în primele zece luni ale anului 2026. Dintre aceștia, 290 au fost victime ale infracțiunilor sexuale, cu patru mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Datele au fost prezentate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pe 12 noiembrie, în cadrul unei ședințe dedicate protecției copiilor împotriva abuzurilor și exploatării sexuale.

La ședința Comisiei Naționale pentru monitorizarea implementării Convenției de la Lanzarote, reprezentanții autorităților și experții Consiliului Europei au discutat despre rezultatele obținute în perioada 2025–2026 și măsurile care trebuie luate în continuare pentru protejarea copiilor.

Unul dintre subiecte a fost activitatea Centrului regional Barnahus din nordul țării, care oferă ajutor copiilor victime sau martori ai infracțiunilor. Experții au evaluat activitatea centrului și au venit cu recomandări pentru îmbunătățirea serviciilor oferite copiilor.

Participanții au analizat și activitatea Centrului de Siguranță Digitală din Moldova în prima jumătate a anului 2026. Discuțiile au vizat pericolele la care sunt expuși copiii pe internet și măsurile necesare pentru prevenirea abuzurilor și exploatării sexuale în mediul online.

De asemenea, a fost discutată verificarea persoanelor care lucrează cu copiii, pentru a preveni eventualele abuzuri sexuale.

Printre prioritățile pentru următorii ani se numără pregătirea unui nou plan de măsuri pentru perioada 2027–2028, îmbunătățirea serviciilor de ajutor pentru copiii care au fost victime ale infracțiunilor și intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a abuzurilor sexuale, inclusiv pe internet.

Ședința a avut loc în contextul Zilei europene pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, marcată anual pe 18 noiembrie. Cu această ocazie, Consiliul Europei urmează să lanseze un ghid pentru jurnaliști, care conține recomandări despre cum trebuie reflectate aceste cazuri, astfel încât să fie respectată viața privată și protejată identitatea copiilor victime.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: