Grosu, după ce opoziția a cerut demisia ministrului Apărării urmare a tragediei de la Cahul: „Este un profesionist. Știu că este afectat”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat tragedia de la unitatea militară din Cahul, drept „o pată pe forțele armate” și a promis o anchetă „foarte severă și foarte dură”. Totodată, oficialul a anunțat că va solicita opinia comisiei de profil privind organizarea unei anchete parlamentare. Referitor la solicitările opoziției privind demisia ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, Grosu a evitat un răspuns direct, spunând că o decizie va fi luată după finalizarea anchetei. Declarațiile au fost făcute în ediția din 11 mai a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Igor Grosu a precizat că a discutat în cursul zilei cu ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, ministrul Sănătății, Emil Ceban și prim-ministrul, Alexandru Munteanu, și că va veni la ședința următoare a Parlamentului cu o propunere concretă privind organizarea investigației.

„Ele trebuie analizate la rece și fără aspectul politic. Orice anchetă, orice informații care trebuie să fie identificate și prezentate public, le susțin eu în calitate de președinte. O să-i cer opinia Comisiei și în planul Parlamentului o să vin la ședința următoare cu o propunere cum acționăm și cum organizăm mai bine această investigație pe acest caz tragic”, a declarat Grosu.

Referitor la solicitările opoziției privind demisia ministrului Nosatîi, Grosu a evitat un răspuns direct, subliniind că este nevoie mai întâi de o anchetă bine documentată.

„Nosatîi este un profesionist. Orice tragedie de asta poate șterge cu buretele tot ce muncești. Știu că este foarte afectat. I-am zis că haideți mai întâi să analizăm, să vedem toate circumstanțele și după aia o să luăm o decizie împreună”, a spus Grosu.

Președintele Parlamentului a catalogat drept „impardonabil” comportamentul medicilor care au intervenit la fața locului, care inițial au declarat că minorul ar fi decedat din cauza unui stop cardiac, pentru ca ulterior medicul legist să confirme că acesta fusese pătruns de glonț.

„Este impardonabil”, a spus Grosu, adăugând că a solicitat o anchetă „foarte severă și foarte dură” pentru a stabili toate circumstanțele, inclusiv modul în care un minor a ajuns pe teritoriul unității militare.

Grosu a mai precizat că Ministerul Apărării nu a comunicat public imediat după incident deoarece s-a convenit că primul să iasă Ministerul de Interne, care a intervenit la fața locului.

„Explicația care mi-a fost dată că s-a convenit să se comunice Ministerul de Interne pentru că ei au fost prezenți primii la fața locului”, a explicat Grosu.

***

Pe 10 mai, la unitatea militară din Cahul, un soldat prin contract de 20 de ani ar fi utilizat necorespunzător o armă de tip Glock și a împușcat, preliminar accidental, un militar în termen de 18 ani. Acesta se află în afara pericolului. Adolescentul de 16 ani, care se afla în vizită la un soldat din unitate, a decedat în urma incidentului.

Pe 11 mai, Procuratura Generală a anunțat deschiderea unui dosar penal pentru încălcarea regulilor de mânuire a armei, care a cauzat din imprudență decesul unei persoane. Militarul prin contract a fost reținut și riscă până la 7 ani de închisoare dacă vinovăția îi va fi dovedită. Totodată, Procuratura a inițiat verificări ale acțiunilor personalului medical și ale responsabililor din unitatea militară care au repartizat armamentul.

Opoziția parlamentară a cerut demisia ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, invocând că acesta este „al treilea incident” de acest fel în 2026. Guvernul a catalogat incidentul drept „o tragedie imensă” și a promis o anchetă riguroasă, fără a comenta solicitările de demisie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: