ABC News

Grosu, indignat că nu există o finalitate a dosarului „7 aprilie”. Voronin: „Ați guvernat în acești 13 ani”

Deputații au ținut în debutul ședinței de astăzi a Parlamentului un minut de reculegere în memoria persoanelor decedate în evenimentele din 7 aprilie 2009. În context, președintele Parlamentului Igor Grosu a cerut Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică să organizeze audieri cu reprezentanții tuturor instituțiilor responsabile și să informeze societatea despre acele evenimente.

Grosu s-a arătat indignat că în decurs de 13 ani, nu există nici un dosar „7 aprilie” finalizat.

„Acum, mai mult ca niciodată vedem cât de importantă este libertatea și care este prețul ei. Au trecut 13 ani, iar noi încă nu avem un dosar „7 aprilie” finalizat, în care să cunoaștem numele care au stat în spatele acelor evenimente, și cel mai important, să fie trași la răspundere cei care au maltratat sute de tineri în comisariatele de poliție din capitală”, a spus speakerul Parlamentului, în deputul ședinței din 7 aprilie.

La rândul său, președintele Comisiei Securitate națională, Lilian Carp, a spus că demersuri în acest sens au fost făcute încă în toamna anului trecut, iar în „viitorul apropiat” va veni cu informații în fața oamenilor.

„Din numele comisiei, eu am făcut deja aceste demersuri la Procuratură. Deci, dosarul „7 aprilie” este reluat încă din toamnă. Unele acțiuni care au fost întreprinse, noi o să le discutăm în comisie și să le aducem la cunoștința opiniei publice într-un viitor apropiat. Dar să știți că  noi deja am făcut aceste acțiuni”, a comunicat Carp.

Deputatul BCS Vladimir Voronin a afirmă că tinerii care au participat la evenimentele de atunci „au fost mobilizați” și a accentuat că „trebuie concretizat” cine a făcut acest lucru.

„Trebuie de concretizat de către cine și cu ce scop au fost mobilizați în piață. De aici trebuie de început. De atunci, toți împreună care a-ți guvernat în acești 13 ani a-ți avut mult timp să vă clarificați. De două ori acest dosar a fost închis, de două ori a fost deschis și noi știm din ce cauză și din ce considerente. Și acum, poftim iar sunteți la guvernare. Odată și odată trebuie de pus punct la acest eveniment pentru că dacă nu se pune puncte, înseamnă că ceva trebuie să urmeze și mai departe. Dar, asta nu este normal”, a declarat Voronin.

„Eu tot atunci am fost atunci în piață și a fost din pornire sinceră pentru că credeam că trebuia să schimbăm ceva în țară. Pe mine nu mă poate duce nimeni în eroare. O să arate istoria unde am fost duși, în eroare sau în comisariate. Noi toți am văzut două fațete a monedei din acele evenimente.  Am avut și pierderi de vieți omenești. Haideți să ținem un minut de reculegere pentru toți cei care au decedat în acele evenimente”, a replicat Igor Grosu.

Amintim că astăzi se împlinesc 13 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, când mii de oameni au ieșit să protesteze împotriva rezultatelor alegerilor din 5 aprilie, potrivit cărora, comuniștii obținuse pentru a treia oară consecutiv majoritatea în Parlament.

Potrivit Amnesy International, în timpul protestelor din 7 aprilie 2009, poliția a reținut cel puțin 600 de persoane, dintre care sute au fost arestate, maltratate și închise în secțiile de poliție. Patru tineri au decedat în condiții misterioase.

Procuratura Generală a înregistrat 108 plângeri și doar 58 dintre ele au ajuns pe masa judecătorilor. Doar trei cazuri ajunse în instanță s-au soldat cu condamnări – trei poliţişti au primit sentinţe cu suspendare, iar unul a fost amendat.

După 13 ani de la evenimentele din aprilie 2009, nimeni nu își ispășește pedeapsa în închisoare pentru abuzurile comise.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: