ABC News

Grosu, indignat că nu există o finalitate a dosarului „7 aprilie”. Voronin: „Ați guvernat în acești 13 ani”

Deputații au ținut în debutul ședinței de astăzi a Parlamentului un minut de reculegere în memoria persoanelor decedate în evenimentele din 7 aprilie 2009. În context, președintele Parlamentului Igor Grosu a cerut Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică să organizeze audieri cu reprezentanții tuturor instituțiilor responsabile și să informeze societatea despre acele evenimente.

Grosu s-a arătat indignat că în decurs de 13 ani, nu există nici un dosar „7 aprilie” finalizat.

„Acum, mai mult ca niciodată vedem cât de importantă este libertatea și care este prețul ei. Au trecut 13 ani, iar noi încă nu avem un dosar „7 aprilie” finalizat, în care să cunoaștem numele care au stat în spatele acelor evenimente, și cel mai important, să fie trași la răspundere cei care au maltratat sute de tineri în comisariatele de poliție din capitală”, a spus speakerul Parlamentului, în deputul ședinței din 7 aprilie.

La rândul său, președintele Comisiei Securitate națională, Lilian Carp, a spus că demersuri în acest sens au fost făcute încă în toamna anului trecut, iar în „viitorul apropiat” va veni cu informații în fața oamenilor.

„Din numele comisiei, eu am făcut deja aceste demersuri la Procuratură. Deci, dosarul „7 aprilie” este reluat încă din toamnă. Unele acțiuni care au fost întreprinse, noi o să le discutăm în comisie și să le aducem la cunoștința opiniei publice într-un viitor apropiat. Dar să știți că  noi deja am făcut aceste acțiuni”, a comunicat Carp.

Deputatul BCS Vladimir Voronin a afirmă că tinerii care au participat la evenimentele de atunci „au fost mobilizați” și a accentuat că „trebuie concretizat” cine a făcut acest lucru.

„Trebuie de concretizat de către cine și cu ce scop au fost mobilizați în piață. De aici trebuie de început. De atunci, toți împreună care a-ți guvernat în acești 13 ani a-ți avut mult timp să vă clarificați. De două ori acest dosar a fost închis, de două ori a fost deschis și noi știm din ce cauză și din ce considerente. Și acum, poftim iar sunteți la guvernare. Odată și odată trebuie de pus punct la acest eveniment pentru că dacă nu se pune puncte, înseamnă că ceva trebuie să urmeze și mai departe. Dar, asta nu este normal”, a declarat Voronin.

„Eu tot atunci am fost atunci în piață și a fost din pornire sinceră pentru că credeam că trebuia să schimbăm ceva în țară. Pe mine nu mă poate duce nimeni în eroare. O să arate istoria unde am fost duși, în eroare sau în comisariate. Noi toți am văzut două fațete a monedei din acele evenimente.  Am avut și pierderi de vieți omenești. Haideți să ținem un minut de reculegere pentru toți cei care au decedat în acele evenimente”, a replicat Igor Grosu.

Amintim că astăzi se împlinesc 13 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, când mii de oameni au ieșit să protesteze împotriva rezultatelor alegerilor din 5 aprilie, potrivit cărora, comuniștii obținuse pentru a treia oară consecutiv majoritatea în Parlament.

Potrivit Amnesy International, în timpul protestelor din 7 aprilie 2009, poliția a reținut cel puțin 600 de persoane, dintre care sute au fost arestate, maltratate și închise în secțiile de poliție. Patru tineri au decedat în condiții misterioase.

Procuratura Generală a înregistrat 108 plângeri și doar 58 dintre ele au ajuns pe masa judecătorilor. Doar trei cazuri ajunse în instanță s-au soldat cu condamnări – trei poliţişti au primit sentinţe cu suspendare, iar unul a fost amendat.

După 13 ani de la evenimentele din aprilie 2009, nimeni nu își ispășește pedeapsa în închisoare pentru abuzurile comise.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Congresul Autorităților Locale critică termenul-limită pentru amalgamarea voluntară: „O presiune uriașă pe primării”. Guvernul: „Este momentul să găsim limbă comună”

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, susține că termenul-limită de 31 iulie pentru încheierea amalgamării voluntare a primăriilor nu are bază legală. Totodată, el a spus că „invocarea agresivă a datei pune o presiune uriașă pe primării”. În același timp, potrivit acestuia, „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. La rândul său, Buzu a declarat, în aceeași zi, pe o rețea de socializare, că Guvernul va oferi sprijin financiar concret și i-a îndemnat pe primari „să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile”.

Ce a declarat Furdui

Pe 9 iulie, Furdui a scris pe rețelele de socializare că „data de 31 iulie 2026 este o construcție politică fără bază legală”. „Este ilegală: nu există în nicio lege care să o prevadă. (…) Invocarea agresivă a datei de 31 iulie 2026 pune o presiune uriașă și nejustificată pe primăriile din toată țara. Această grabă artificială distruge din start ideea de „amalgamare voluntară”. Când primarii sunt fugăriți, presați și împinși să decidă în câteva săptămâni, nu mai vorbim de o unire benevolă, ci de o amalgamare impusă”, a adăugat acesta.

Totodată, a spus că „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările promise”.

„De la lansarea sa, la începutul lui 2024, și până nu demult, procesul de amalgamare voluntară a produs doar două fuziuni finalizate. Apoi, la un moment dat, în câteva luni avem deja sute!!!! Am întrebat public, încă din februarie: Ce sa schimbat: au apărut, brusc, fonduri sau stimulente atât de mari încât să justifice o asemenea accelerare? Răspunsul nostru a rămas neschimbat: nu stimulentele s-au schimbat — presiunea s-a schimbat”, se mai arată în mesajul lui Furdui.

Potrivit directorului executiv al CALM, „conceptul reformei nu a fost niciodată consultat real cu APL, societatea civilă, CALM și alți actori relevanți”.

NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.

Ce a declarat Buzu despre procesul de amalgamare

Menționăm că, tot pe 9 iulie, Alexei Buzu a declarat pe rețelele de socializare că, în august, Executivul va începe procesul de amalgamare normativă.

„Procesul de amalgamare voluntară se va încheia pe 31 iulie. În august, Guvernul va începe procesul de amalgamare normativă. Pentru primăriile sub 3000 de locuitori, amalgamarea va deveni obligatorie. De aceea, încurajăm aleșii locali să valorifice această etapă voluntară și să ia decizii responsabile în interesul comunităților pe care le reprezintă. Este momentul să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile pentru viitorul localităților noastre”, a comunicat Buzu.

El a mai spus că, „acum, localitățile pot decide singure cu cine se unesc, cum își organizează administrația și care sunt prioritățile de investiții”. „Guvernul oferă sprijin financiar concret pentru această etapă: 3000 de lei pentru fiecare locuitor din primăria unită, bani pentru proiecte de infrastructură, până la un milion de lei pentru pregătirea procesului și sprijin anual în bugetul local timp de 3 ani. Aceste resurse sunt disponibile în cadrul etapei de amalgamare voluntară”, a conchis secretarul general al Guvernului.

***

Pe 7 iulie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că reforma administrației publice locale continuă, menționând că a auzit falsuri în acest sens. De asemenea, oficialul a precizat că peste 760 de primării au inițiat deja procedura de amalgamare voluntară.

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: