nokta.md

Guțul poate să-și ia gândul de la calitatea de membru al Guvernului, atâta timp cât lucrează cu Șor? Maia Sandu: „Dacă va rupe legătura…”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține că bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, nu poate fi numită în funcția de membru al Guvernului central, atâta timp cât face parte din echipa fugarului Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Declarația a fost făcută de șefa statului luni, 13 noiembrie, în cadrul emisiunii „La 360 de grade”, de la Radio Moldova.

Întrebată când și dacă va semna decretul de numire a Evgheniei Guțul în funcția de membru al Cabinetului de miniștri de la Chișinău, președinta țării a declarat că, atâta timp cât Guțul „lucrează pentru o grupare criminală”, nu are cum să semneze decretul.

„Dacă va reprezenta interesul cetățenilor, dacă va rupe legătura cu gruparea criminală, atunci va fi altceva. Acum avem dovezi și probe că este ghidată de Șor și este membră a unei grupări criminale. Cineva care face parte dintr-o grupare criminală nu poate face parte din Guvernul Republicii Moldova. (…) Guvernul nu poate să cuprindă oameni care lucrează pentru o grupare criminală”, a declarat președinta țării.

Amintim că Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție pe data de 19 iulie, în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Deși de la învestire au trecut aproape 4 luni, președinta Maia Sandu, care trebuie să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul.

Anterior, președinta Maia Sandu a declarat că nu se grăbește să o desemneze pe Evghenia Guțul în Guvern, în condițiile în care ar exista mai multe „suspiciuni în raport cu această persoană”. „Legea nu oferă un termen-limită, deci nu văd cum o încalc”, a declarat anterior Maia Sandu. La rândul său, Guțul a declarat în repetate rânduri că va lupta pentru calitatea de membru al Guvernului și a făcut apel la autoritățile centrale ale Republicii Moldova să o accepte în echipa guvernamentală.

Conform regulamentului, guvernatorul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret de președintele țării.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: