Parlament

Guvernatoarea BNM: inflația a scăzut cu 30%, după ce Moldova a scăpat de dependența de gazul rusesc

Guvernatoarea Băncii Naționale din Moldova (BNM) Anca Dragu a declarat că inflația în Republica Moldova a scăzut cu 30%, de la 34,3% – la puțin peste 4%, și că aceasta s-ar datora în primul rând independenței energetice. Potrivit guvernatoarei, dependența totală de gazul rusesc a condus la explozia prețurilor și la acest sentiment de nesiguranță în general care a amplificat inflația. Astfel odată cu găsirea de soluții alternative, a adăugat Dragu, s-a văzut reducerea prețurilor în general și o dezinflație.

„Sunt foarte mândră să vă spun că am reușit să avem o inflație în Moldova de puțin peste 4 la sută. De la 34,3, a fost în octombrie 2022, și acum suntem puțin peste 4 la sută ceea ce ne-a permis să reducem rata de politică monetară, rata principală, rata de bază – la 3,75 la sută”, a comunicat Anca Dragu într-un interviu pentru Euronews România.

Întrebată cum a reușit să facă acest lucru, Dragu a răspuns: „Este procesul de dezinflație, a fost pe parcursul anului 2023 destul de serios și astfel că ratele dobânzilor au început să coboare în această perioadă de la aproape 20 la sută până la 3,75. Sunt mai mulți factori care au contribuit”.

Factorul principal, a menționat Dragu, este cel legat de securitatea energetică și independența energetică.

„De fapt acesta a fost și factorul – dependența totală de gazul rusesc a condus la explozia prețurilor și la acest sentiment de nesiguranță în general care a amplificat inflația. Odată cu găsirea de soluții alternative, conectarea Republicii Moldova la sistemul european de transmitere a energiei electrice, partea de asemenea interconectării pe gaze și depozite de gaze în România și în Ucraina… deci odată cu această relaxare, în ceea ce privește presiunea dinspre prețurile de la energie, am văzut reducerea prețurilor în general și o dezinflație. Au fost și programe guvernamentale care au sprijinit populația vulnerabilă pentru a-și plăti facturile și asta a contribuit, de asemenea. Această tendință de scădere a prețurilor reglementate, cele mai importante fiind de la energie electrică și gaze naturale, au contribuit semnificativ. Au mai fost câțiva factori cu o pondere mai mică. (…) Anul agricol bun, apoi o cerere în general scăzută dintr-o mulțime de factori inclusiv factorii internaționali, o cerere scăzută la nivel internațional, tendința de reducere a prețurilor materiilor prime pe piețele internaționale. Cu alte cuvine, am beneficiat și de un context internațional dar și alte țări au beneficiat de același context și totuși n-au reușit să ducă atât de repede în jos inflația”, a conchis guvernatoarea.

***

În februarie 2024, inflația anuală s-a aflat pentru a cincea lună consecutiv în intervalul țintei, fiind de 4,3 la sută, cu 0,3 puncte procentuale mai joasă decât în ianuarie. În 2022, reamintim că în Moldova s-a înregistrat o inflație record din ultimii 20 de ani. În toamna anului 2022, inflația anuală a ajuns la 34,62% ​​(din octombrie 2022 până în octombrie 2023), iar la sfârșitul anului – 30,24%. Banca Națională a Moldovei prognozează că până în trimestrul II al anului 2024 inflația va scădea la 3,5%, iar până la sfârșitul anului va urca la 4,6%. În 2025, conform previziunilor BNM, inflația anuală va fi de 3,8%-4%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: