facebook/Igor Dodon

Guvernul Chicu va împărți 2 miliarde. De ce experții consideră „cadourile” socialiștilor o decizie rea

Guvernarea a anunțat cele șapte măsuri sociale pe care intenționează să le realizeze în timpul cel mai apropiat. Este vorba despre „cadourile” bănești care vor fi oferite pensionarilor în ajunul revelionului, majorarea alocațiilor și a salariilor pentru bugetari. Autoritățile nu au comunicat de câți bani va fi nevoie în acest sens. Conform estimărilor NM, ar fi vorba de peste 2 miliarde de lei. Experții susțin că aceste inițiative au un caracter pur „electoral” și în perspectivă pe termen lung, ele nu vor soluționa problema veniturilor mici ale populației.

Ce-i cu cele „șapte măsuri”

Despre cele șapte măsuri pentru susținerea populației a anunțat președintele Igor Dodon, la 18 noiembrie, după întrevederea sa cu premierul Ion Chicu și speakerul Zinaida Greceanîi.

Este vorba despre ajutorul de 700 de lei pentru pensionari, care va fi acordat în ajunul revelionului. De acești bani vor beneficia aproximativ 625 de mii de persoane. De asemenea, noul guvern preconizează să indexeze pensiile de două ori pe an, la nivel de inflație: nu doar la 1 aprilie, dar și la 1 octombrie. Acest lucru se referă la 400 de mii de persoane. La fel, mărimea îndemnizațiilor pentru încălzire acordată persoanelor defavorizate va fi majorată de la 350 de lei până la 500 de lei și de această sumă vor beneficia 300 de mii de persoane și nu 170 de mii.

O altă măsură este inițiativa socialiștilor pe care au înaintat-o mai devreme: după moartea unei persoane, unul dintre soți va putea primi pensia celuilalt timp de cinci ani. Această măsură se referă la 2,9 mii de persoane. Totodată, va fi majorată alocația lunară de la 100 până la 300 de lei pentru 20,5 mii de veterani de război. Pentru medicii tineri care, după absolvirea universității, vor lucra în localitățile rurale, va fi majorată alocația unică, de la 45 mii de lei până la 120 de mii de lei, iar pentru felceri – de la 36 de mii de lei până la 96 de mii de lei. Sunt vreo 500 de beneficiari potențiali ai acestei alocații. Ultima măsură – creșterea salariilor pentru bugetari, în medie, cu 10%.

Dodon a spus că pentru susținerea acestor inițiative, autoritățile „au identificat” deja surse, însă nu a precizat, unde și câte mijloace sunt necesare pentru toate acestea.

Până la momentul publicării acestui material, serviciul de presă al Ministerului Finanțelor și cel al guvernului nu au răspuns la demersurile NM. Prim-ministrul Ion Chicu nu a răspuns la apelurile telefonice și mesajele sms. NM a încercat să calculeze de sine stătător, câți bani sunt necesari în aceste scopuri. Rezultatul – aproximativ 2,2 miliarde de lei.

De ce e atât de mult

Cele mai multe mijloace sunt necesare pentru majorarea salariilor bugetarilor. În Moldova, sunt acum aproape 189 de mii de bugetari, pentru salariile lor se cheltuiesc 15 miliarde de lei. Dacă salariile vor fi majorate, în medie, cu 10%, așa cum a declarat Dodon, înseamnă că este vorba despre 1,5 miliarde de lei. De ajutorul de revelion în mărime de 700 de lei vor beneficia 625 de mii de persoane – deci, sunt 437,5 milioane de lei.

Igor Dodon a înaintat deja o inițiativă legislativă despre indexarea pensiilor de două ori pe an. Atunci se spunea că pentru aceasta, sunt necesare 82 de milioane de lei.

Majorarea compensațiilor pentru încălzire și creșterea numărului de beneficiari ai acestora va necesita 90,5 milioane de lei suplimentare. Alte 49,2 milioane de lei anual vor fi necesare pentru majorarea alocațiilor pentru veteranii de război. Pentru achitarea pensiilor după moartea unuia dintre soți va fi nevoie de 66 de milioane de lei (reieșind din pensia medie de 1899 de lei și 2,9 mii de beneficiari). Alte aproape 35 de milioane de lei vor merge pentru alocațiile unice ce vor fi acordate medicilor tineri care au plecat să lucreze în sate.

Cei din blocul ACUM au declarat că multe dintre aceste măsuri au fost inițiate anterior de Guvernul Maiei Sandu. Astfel, fostul ministru al sănătății Ala Nemerenco a menționat că mai devreme, ea a propus majorarea compensațiilor pentru încălzire și a alocațiilor penru medicii tineri, majorarea salariilor pentru bugetari a fost propusă de Ministerul Finanțelor, iar Maia Sandu a promis creșterea adaosurilor pentru veteranii războiului de pe Nistru și din Afganistan.

Igor Munteanu, președintele comisiei parlamentare pentru economie, deputat al Partidului „Demnitate și Adevăr” (din componența blocului ACUM), a comunicat pentru NM că deocamdată, comisia nu a primit proiectul de amendamentelor bugetului, de aceea el nu poate oferi comentarii detaliate. Însă, în opinia lui Munteanu, „aceste inițiative necesită cel puțin 2 miliarde de lei”. La fel, el a adăugat că ajutorul unic acordat pensionarilor nu va soluționa problema și va duce la un dezechilibru al bugetului. „Este firesc ca pensiile să crească în cadrul unui mecanism și pentru toate categoriile de pensionari”, consideră Munteanu.

Ce spun experții

Experții economici vorbesc despre „caracterul electoral” al măsurilor sociale propuse. Potrivit expertului economic Victor Ciobanu, „este în stilul lui Dodon și al socialiștilor de a presa domeniul social, pentru a demonstra – iată care este principalul motiv pentru care noi am demis Guvernul Sandu”: „Acum, noul guvern trebuie să găsească bani. Chicu a lucrat în perioada guvernării Partidului Democrat și știe cum pot fi strânse șuruburile businessului. De exemplu, ei îi presau pe oamenii de afaceri cerându-le să plătească TVA în avans”.

În opinia lui Ciobanu, inițiativele lui Dodon și ale socialiștilor au iz de „populism de doi bani”, fără surse de acoperire. „Tehnocrații trebuie să aibă o altă abordare: noi vom dezvolta economia, aceasta va genera surse de venit în buget și iată în așa mod, va fi posibilă majorarea [cheltuielilor pentru proiectele sociale]”, a menționat Ciobanu.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, este de părere că bineînțeles, salariile și mai ales pensiile trebuie să fie majorate. „În anul 2011, pensia medie constituia 29% din salariu, iar acum – aproape 22%. Nivelul de trai al pensionarilor s-a înrăutățit. Timp de doi ani, noi ne-am aflat în izolare financiară, ne-am descurcat doar cu resursele interne care, la fel, erau insuficiente, de aceea autoritățile tăiau în permanență din investițiile capitale”, a menționat Ioniță. El a precizat că în cinci ani, democrații au redirecționat pentru proiectele sociale 5 miliarde de lei din banii destinați pentru reparația drumurilor. „În condițiile unei economii dure și ale izolării financiare, problemele sociale se rezolvă în perspectivă pe termen scurt, dar în perspectivă pe termen lung, din această cauză, se distruge infrastructura”, a precizat expertul.

Totodată, el a subliniat faptul că banii pot fi găsiți prin reducerea altor cheltuieli. Potrivit afirmațiilor sale, dacă s-ar optimiza cheltuielile din buget, inclusiv pentru întreținerea funcționarilor, s-ar putea economisi aproape 400 de milioane de lei. „Până în anul 2003, la noi erau 15 mii de birocrați la o populație de 3 milioane. Acum, în țară au rămas 2,6 milioane de persoane, în schimb, numărul birocraților a crescut până la 25 de mii”, a mai menționat Ioniță.

El a mai adăugat că orice plăți suplimentare pentru pensionari, inclusiv ajutorul unic – e bine. „Însă riscul, printre altele, constă în faptul că astfel, este încurajată cererea. Iar aceasta duce la creșterea importului și a deficitului comercial”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: