Andrei Mardari/NewsMaker

Guvernul de la București a aprobat construcția podului Albița-Leușeni. Investiții de 257 mln de lei românești

Guvernul de la București a dat undă verde începerii lucrărilor la noul pod rutier peste râul Prut, în zona punctului de trecere a frontierei Albița–Leușeni. Investiția, estimată la aproximativ 257 milioane de lei românești, vizează un coridor rutier esențial pentru circulația persoanelor și transportul de mărfuri dintre România și Republica Moldova, transmite Moldpres.

Hotărârea Executivului de la București aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului „Pod pe DN 24B km 42+092 peste râul Prut, Albița–Leușeni”. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial la 13 februarie 2026 și stabilește că finanțarea se va face din fonduri europene nerambursabile (Programul Transport 2021-2027) și de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor.

Proiectul prevede o infrastructură modernă, dimensionată pentru trafic intens și cu:

  • o lungime totală de 420 metri (cu rampe incluse);
  • două structuri paralele (câte una pe sens);
  • patru benzi de circulație – două pe sens;
  • conexiune directă la DN 24B (România) și drumul M1 (Republica Moldova);
  • protecție antiseismică conform normativelor de proiectare;
  • o durată de execuție de 24 luni.

Pe perioada construcției, traficul nu va fi blocat, urmând a fi amenajată o variantă provizorie în aval, cu un pod temporar.

Actualul pod de la Albița este unul dintre cele mai utilizate puncte de frontieră dintre România și Republica Moldova. Structura existentă datează din 1954 și a fost încadrată în clasa tehnică IV – stare nesatisfăcătoare, expertizele indicând degradări avansate și un indice global de stare de aproximativ 30 de puncte, ceea ce face reabilitarea nejustificată tehnic.

Modernizarea podului va însemna timpi mai mici de așteptare la frontieră, flux mai rapid pentru transportatori, acces logistic mai bun spre porturile și autostrăzile din România, integrare economică mai profundă.

În contextul geopolitic actual și al creșterii schimburilor comerciale, investiția este considerată una strategică pentru conectarea Republicii Moldova la rețelele europene de transport.

Noul pod va deveni al doilea pod modern peste Prut, după cel de la Ungheni (componentă a Autostrăzii A8 – „Autostrada Unirii”).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: