2day.kh.ua

Guvernul nu va mai oferi compensații în factură. Buzu: „Acesta este ultimul sezon”

Sezonul rece 2023-2024 este ultimul în care Guvernul va acorda compensații în factură. Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, în cadrul emisiunii „Actualitatea la raport”, de la Agro TV. Oficialul susține că, începând cu următorul sezon rece, moldovenii vor beneficia de compensații monetare.

„Ne pregătim pentru sezonul următor. Vom trece la un sistem de compensație monetar total, la 100%, pentru toți beneficiarii. Acesta va fi ultimul sezon în care vom oferi compensații în factură. (…) Acum încercăm să ne gândim cum vom face această tranziție, pentru că în toate țările cea mai eficientă metodă de compensare este cea monetară”, a declarat ministrul Alexei Buzu.

Precizăm că platforma compensatii.gov.md este deschisă pentru înregistrare și cetățenii pot depune în continuare cereri pentru solicitarea compensațiilor la energie, până pe data de 25 a fiecărei luni din perioada rece a anului (noiembrie 2023-martie 2024). Compensațiile vor fi acordate începând cu luna în care a fost depusă cererea. În acest sezon rece, vor beneficia de compensații doar gospodăriile care se înregistrează în sistemul informațional.

***

În acest an, pentru consumatorii casnici, care vor beneficia doar de compensații în factură, statul va compensa un volum maxim de 180 m3/lună pentru gazele naturale, iar prețurile finale, achitate de consumatori în funcție de categoria de vulnerabilitate energetică, vor varia între 12 și 17 lei.

Categoria de vulnerabilitate energetică Prețul achitat în limita plafonului (2023-2024)
Extremă 12 lei/m3 *
Foarte ridicată 12,2 lei/m3*
Ridicată 12,4 lei/m3
Medie 12,6 lei/m3
Scăzută 17 lei/m3
Primară Preț reglementat/prețul furnizorului (18,07 lei/m3)
Fără vulnerabilitate Preț reglementat/prețul furnizorului (18,07 lei/m3)

Energia termică va fi compensată pentru un volum maxim de 1,3 Gcal/lună, prețul compensat variind între 1450 și 2900 de lei/Gcal.

Categoria de vulnerabilitate energetică Tarif achitat în limita plafonului (2023-2024)
Extremă 1450 lei / GCal*
Foarte ridicată 1475 lei / GCal*
Ridicată 1500 lei / GCal
Medie 1525 lei / GCal
Scăzută 2100 lei / GCal
Primară 2900 lei / GCal
Fără vulnerabilitate Tarif reglementat (3457 lei/Gcal – Termoelectrica)

Compensația pentru energia electrică va fi acordă pentru un volum maxim consumat de 1 500 kWh pe lună, iar prețurile finale vor fi cuprinse între 1,54 și 2,54 lei/kWh.

Categoria de vulnerabilitate energetică Prețul achitat în limita plafonului (2023-2024)
Extremă 1,54 kWh / kWh
Foarte ridicată 1,74 kWh / kWh
Ridicată 1,94 kWh / kWh
Medie 2,14 kWh / kWh
Scăzută 2,34 kWh / kWh
Primară Preț reglementat (2,39 lei/kWh – Premier Energy 2,54 lei/kWh – FEE Nord)
Fără vulnerabilitate Preț reglementat (2,39 lei/kWh – Premier Energy 2,88 lei/kWh – FEE Nord)

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: