Tudor Mardei | NewsMaker

Guvernul taie bonusurile pentru „salariile nesimțite”. Primele măsuri anunțate de premierul Vasile Tofan (VIDEO)

Cele mai mari 100 de salarii din sectorul public vor fi verificate manual, iar bonusurile și alte plăți suplimentare pentru remunerațiile care depășesc de trei ori salariul mediu pe economie vor fi suspendate pe durata controalelor. Pachetul de măsuri a fost prezentat de premierul Vasile Tofan pe 31 iulie, data-limită pe care și-o asumase pentru analiza „salariilor nesimțite”.

Potrivit analizei Guvernului, 439 de persoane, adică 1,1% din cei aproape 40.000 de angajați analizați, încasează salarii nete de peste 50.000 de lei. Cele mai multe dintre acestea activează în autoritățile independente de reglementare, urmate de instituțiile publice la autogestiune, unitățile de implementare a proiectelor, întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni.

La polul opus, peste 85% dintre angajații analizați câștigă mai puțin de 20.000 de lei net pe lună, iar mai bine de jumătate (55,6%) au venituri sub 10.000 de lei. Alți aproape 9% încasează între 20.000 și 30.000 de lei net, iar 4,3% au salarii cuprinse între 30.000 și 50.000 de lei. Salariul mediu net în toate instituțiile analizate este de aproximativ 12.000 de lei.

Măsurile împotriva salariilor „nesimțite”

Printre măsurile anunțate de Guvern se numără:

  • verificarea manuală a celor mai mari 100 de pachete salariale;
  • suspendarea bonusurilor, adaosurilor, diurnelor și ajutoarelor materiale pentru salariile care depășesc 52.200 de lei, până la finalizarea investigațiilor;
  • suspendarea repartizării profiturilor în companiile de stat și instituțiile publice, mecanism despre care Guvernul spune că a fost folosit pentru majorarea nejustificată a veniturilor;
  • publicarea unui catalog online cu salariile din instituțiile publice, pe funcții și instituții;
  • introducerea unor rapoarte video periodice, în care conducătorii companiilor de stat și ai instituțiilor publice vor prezenta activitatea desfășurată și informații despre remunerarea personalului.

„V-am promis că voi comunica direct. Un salariu mare nu este neapărat un abuz. Sunt profesii rare, complicate, unde trebuie să concurăm cu sectorul privat, în IT, în cibernetică, în aviație, în domenii critice. Sunt oameni care trebuie plătiți corect, pentru a-i putea atrage și menține în sectorul public performant. În același timp, nu putem tolera excesele, unde aceste plăți nu sunt justificate. Mașinăria statului e complicată. Pentru ca să putem lua măsuri, avem nevoie de hotărâri de guvern, schimbări de legi, decizia fondatorilor. Deci, nu o vom face peste noapte, dar această serie de măsuri vrem să le introducem imediat”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Precizăm, în ultima perioadă, în Moldova au apărut mai multe controverse privind salariile și plățile suplimentare din unele instituții publice. Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al Anastasiei Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, care, potrivit unei investigații jurnalistice, a încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate la întreprinderea de stat MoldATSA, unde a ocupat funcția de purtătoare de cuvânt. În urma scandalului, Taburceanu și-a dat demisia și a anunțat că va restitui sumele primite ca supliment la salariu.

Tofan a abordat subiectul „salariilor nesimțite” și în Parlament, pe 21 iulie, când a solicitat votul de încredere pentru Guvern. Atunci, premierul a promis o reformă a administrației publice centrale, care va include un audit funcțional al instituțiilor, reorganizarea sau comasarea unor structuri și desființarea celor pe care le consideră inutile. Totodată, acesta a afirmat că sistemul de salarizare va deveni mai transparent și că Guvernul nu va tolera „remunerațiile excesive”.

Ulterior, pe 22 iulie, în prima ședință pe care a prezidat-o în calitate de premier, Vasile Tofan a cerut public măsuri împotriva salariilor pe care le consideră „nesimțite”. Acesta i-a cerut secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, să prezinte, până la 31 iulie, un pachet de propuneri „curajoase”, cum ar fi plafonarea unor salarii și eliminarea unor sporuri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Creditele se scumpesc? Expert, după ce BNM a majorat rata de bază la 9%: „O pastilă amară” pentru economie

Creditele s-ar putea scumpi din nou în Republica Moldova, după ce Banca Națională (BNM) a majorat, pe 17 septembrie, rata de bază de la 7,5% la 9% pe an, pentru a tempera creșterea prețurilor. Expertul economic Adrian Lupușor susține că măsura îi poate afecta atât pe cei care au contractat credite, cât și pe cei care intenționează să se împrumute. Potrivit lui, impactul asupra pieței creditelor ar trebui să fie mai redus, deoarece băncile nu se confruntă cu o insuficiență de lichidități.

Prin decizia de astăzi, BNM a stabilit rata la creditele overnight la 11%, la operațiunile repo – la 9,25%, iar la depozitele overnight – la 7%.

Normele rezervelor obligatorii au fost menținute la 18% pentru mijloacele atrase în lei și în valută neconvertibilă și la 26% pentru cele atrase în valută liber convertibilă.

De ce a fost majorată rata de bază

BNM explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste. Acestea vin, potrivit BNM, atât din exterior, pe fondul scumpirii resurselor energetice, produselor alimentare și materiilor prime, cât și din interiorul țării, unde consumul este susținut de creșterea veniturilor populației.

Inflația anuală a ajuns în august la 6,96%, în creștere cu 0,62 puncte procentuale față de iulie. Nivelul depășește limita superioară a intervalului urmărit de BNM. Ținta inflației pe termen mediu este de 5%, cu o marjă de 1,5 puncte procentuale în ambele direcții.

Prin majorarea ratei de bază, BNM urmărește diminuarea presiunilor inflaționiste, stimularea economisirii în defavoarea consumului și readucerea inflației în intervalul urmărit de banca centrală.

Banca centrală se așteaptă la presiuni inflaționiste mai mari în ultimul trimestru din 2026 și în prima jumătate a anului 2027. Printre riscuri se numără scumpirea energiei și alimentelor, ajustarea tarifelor reglementate, producția agricolă, consumul, investițiile și deficitul bugetar.

Expert: „O pastilă amară” pentru economie

Expertul economic Adrian Lupușor consideră că decizia BNM este în concordanță cu măsurile luate de băncile centrale din regiune, în contextul creșterii presiunilor inflaționiste.

„La o inflație de circa 7% la moment, care riscă să urce la 9-10% în viitorul apropiat, majorarea ratei de bază este acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm economiei pentru a evita o inflație și mai mare”, a explicat Lupușor.

Potrivit expertului, bugetul de stat ar putea fi cel mai afectat, deoarece Guvernul se împrumută de la bănci pentru a finanța deficitul bugetar, iar costurile acestor împrumuturi vor crește.

Măsura îi poate afecta și pe cei care au credite sau intenționează să contracteze împrumuturi. Lupușor estimează însă că efectul asupra pieței creditelor va fi mai redus, deoarece băncile nu se confruntă cu o lipsă de lichidități.

„Deci, problema nu este la banca centrală, ci în expunerea economiei naționale la fenomene inflaționiste, cuplate cu un deficit bugetar riscant de mare și dezechilibre majore în balanța de plăți care ne face extrem de expuși șocurilor inflaționiste din afară. Ce va urma? Cred că ne așteaptă o anumită perioadă de stagflație (creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației), dar care ar trebui să se stabilizeze deja în a doua jumătate a anului viitor”, susține Adrian Lupușor.

El consideră că politica monetară trebuie să rămână independentă și orientată spre stabilizarea inflației. În paralel, Guvernul ar trebui, spune expertul, să reducă deficitul bugetar și să promoveze industrializarea focusată pe creșterea valorii adăugate, productivității și exporturilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: