Tudor Mardei | NewsMaker

Guvernul taie bonusurile pentru „salariile nesimțite”. Primele măsuri anunțate de premierul Vasile Tofan (VIDEO)

Cele mai mari 100 de salarii din sectorul public vor fi verificate manual, iar bonusurile și alte plăți suplimentare pentru remunerațiile care depășesc de trei ori salariul mediu pe economie vor fi suspendate pe durata controalelor. Pachetul de măsuri a fost prezentat de premierul Vasile Tofan pe 31 iulie, data-limită pe care și-o asumase pentru analiza „salariilor nesimțite”.

Potrivit analizei Guvernului, 439 de persoane, adică 1,1% din cei aproape 40.000 de angajați analizați, încasează salarii nete de peste 50.000 de lei. Cele mai multe dintre acestea activează în autoritățile independente de reglementare, urmate de instituțiile publice la autogestiune, unitățile de implementare a proiectelor, întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni.

La polul opus, peste 85% dintre angajații analizați câștigă mai puțin de 20.000 de lei net pe lună, iar mai bine de jumătate (55,6%) au venituri sub 10.000 de lei. Alți aproape 9% încasează între 20.000 și 30.000 de lei net, iar 4,3% au salarii cuprinse între 30.000 și 50.000 de lei. Salariul mediu net în toate instituțiile analizate este de aproximativ 12.000 de lei.

Măsurile împotriva salariilor „nesimțite”

Printre măsurile anunțate de Guvern se numără:

  • verificarea manuală a celor mai mari 100 de pachete salariale;
  • suspendarea bonusurilor, adaosurilor, diurnelor și ajutoarelor materiale pentru salariile care depășesc 52.200 de lei, până la finalizarea investigațiilor;
  • suspendarea repartizării profiturilor în companiile de stat și instituțiile publice, mecanism despre care Guvernul spune că a fost folosit pentru majorarea nejustificată a veniturilor;
  • publicarea unui catalog online cu salariile din instituțiile publice, pe funcții și instituții;
  • introducerea unor rapoarte video periodice, în care conducătorii companiilor de stat și ai instituțiilor publice vor prezenta activitatea desfășurată și informații despre remunerarea personalului.

„V-am promis că voi comunica direct. Un salariu mare nu este neapărat un abuz. Sunt profesii rare, complicate, unde trebuie să concurăm cu sectorul privat, în IT, în cibernetică, în aviație, în domenii critice. Sunt oameni care trebuie plătiți corect, pentru a-i putea atrage și menține în sectorul public performant. În același timp, nu putem tolera excesele, unde aceste plăți nu sunt justificate. Mașinăria statului e complicată. Pentru ca să putem lua măsuri, avem nevoie de hotărâri de guvern, schimbări de legi, decizia fondatorilor. Deci, nu o vom face peste noapte, dar această serie de măsuri vrem să le introducem imediat”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Precizăm, în ultima perioadă, în Moldova au apărut mai multe controverse privind salariile și plățile suplimentare din unele instituții publice. Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al Anastasiei Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, care, potrivit unei investigații jurnalistice, a încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate la întreprinderea de stat MoldATSA, unde a ocupat funcția de purtătoare de cuvânt. În urma scandalului, Taburceanu și-a dat demisia și a anunțat că va restitui sumele primite ca supliment la salariu.

Tofan a abordat subiectul „salariilor nesimțite” și în Parlament, pe 21 iulie, când a solicitat votul de încredere pentru Guvern. Atunci, premierul a promis o reformă a administrației publice centrale, care va include un audit funcțional al instituțiilor, reorganizarea sau comasarea unor structuri și desființarea celor pe care le consideră inutile. Totodată, acesta a afirmat că sistemul de salarizare va deveni mai transparent și că Guvernul nu va tolera „remunerațiile excesive”.

Ulterior, pe 22 iulie, în prima ședință pe care a prezidat-o în calitate de premier, Vasile Tofan a cerut public măsuri împotriva salariilor pe care le consideră „nesimțite”. Acesta i-a cerut secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, să prezinte, până la 31 iulie, un pachet de propuneri „curajoase”, cum ar fi plafonarea unor salarii și eliminarea unor sporuri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: