Andrei Mardari / NewsMaker

Guvernul va solicita prelungirea cu 60 de zile a stării de urgență

Perioada stării de urgență în Republica Moldova va fi prelungită cu 60 de zile. Decizia a fost luată, pe 20 aprilie, de Comisia pentru Situații Excepționale, în contextul războiului din Ucraina.

Subiectul a fost inclus pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul Natalia Gavrilița urmează să solicite susținerea inițiativei în Parlament.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne urmează să pregătească și să prezinte Guvernului spre examinare proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la înaintarea, către Parlamentul Republicii Moldova, a propunerii privind prelungirea stării de urgență, precum și proiectul Hotărârii Parlamentului în acest sens.

Membrii CSE au mai decis alocarea a 955,5 mii lei din Fondul de Intervenție al Guvernului structurilor teritoriale de asistență socială, antrenate direct în procesul de gestionare a fluxului migraţional şi de refugiați. Mijloacele financiare vor fi distribuite pentru acordarea sporului de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate. Alte 30,3 mii lei vor fi alocate Autorităților Publice Locale de nivelul I și încă 4350,5 mii lei către Autoritățile Publice Locale de nivelul II.

6349,7 mii lei din Fondul de Intervenție vor fi distribuite Ministerului Muncii și Protecției Sociale, pentru acoperirea costurilor de funcționare a Centrelor de plasament temporar pentru refugiați, create de instituțiile publice din subordinea autorităților publice centrale, întreprinderile de stat, societățile cu capital majoritar de stat, organizațiile necomerciale ș.a. Pentru acoperirea costurilor de funcționare a Centrelor de plasament din subordinea MMPS, vor fi alocate 218,2 mii lei.

Au fost introduse câteva clarități privind sistarea activității Centrelor de plasament, care va fi posibilă prin ordinul Agenției Naționale Asistență Socială, în cazurile în care se va înregistra o lipsă de beneficiari în Centru mai mult de 5 zile consecutive sau dacă instituția va funcționa la o capacitate de până la 10% mai mult de 7 zile.

Familiile beneficiare de ajutor social sau ajutor pentru perioada rece a anului, care cazează persoane refugiate din Ucraina, vor primi în continuare suport din partea statului, fără necesitatea de a declara modificările intervenite în componența familiei, veniturile și bunurile persoanelor cazate temporar.

Starea de urgență a fost instituită pe  24 februarie, după invazia Ucrainei de către Rusia. Din 21 martie, o porțiune a spațiului aerian național s-a redeschis pentru aeronavele civile și de stat. Ținând cont de faptul că spațiul aerian al Ucrainei este închis și zboruri pe direcțiile Nord, Sud și Est nu pot fi efectuate, toate zborurile au loc direcția spre și dinspre România.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Prima dată aud”: Maia Sandu, după ce Moldova a fost obligată să achite €560.000 într-un dosar examinat și de Domnica Manole

Președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Amintim că CtEDO a obligat Moldova să achite 560.000 de euro unei companii, după ce a constatat că instanțele naționale au obligat-o să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune. Completul Curții de Apel, care a respins o contestație a companiei, decizie menținută ulterior de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole.

„Nu știu despre acest caz. Avem mai multe cazuri la CtEDO, dar despre acest caz concret prima dată aud”, a declarat Maia Sandu la ediția din 25 iunie a emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău

Întrebată dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Republica Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu ne permit standardele internaționale, nu ne permite CtEDO să facem acest lucru. Ce spune CtEDO este că, dacă credeți că s-a luat o decizie ilegală din cauza abuzului sau contra-bani, trebuie să demonstrați acest lucru și judecătorul trebuie să fie sancționat prin dovezi că a fost cu rea intenție luată această decizie. Altfel, ei spun că judecătorul are dreptul la eroare și nu poate fi constrâns prin aceste măsuri. (…) Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .

Șefa statului a adăugat că sunt încă multe cauze din ultimii 15 ani pe rol la CEDO și „s-ar putea să mai primim note de plată”. „De aceea trebuie să insistăm pe reforma justiției”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

Ministerul Justiției a declarat că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.

În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.

Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: