Andrei Mardari / NewsMaker

Guvernul va solicita prelungirea cu 60 de zile a stării de urgență

Perioada stării de urgență în Republica Moldova va fi prelungită cu 60 de zile. Decizia a fost luată, pe 20 aprilie, de Comisia pentru Situații Excepționale, în contextul războiului din Ucraina.

Subiectul a fost inclus pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul Natalia Gavrilița urmează să solicite susținerea inițiativei în Parlament.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne urmează să pregătească și să prezinte Guvernului spre examinare proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la înaintarea, către Parlamentul Republicii Moldova, a propunerii privind prelungirea stării de urgență, precum și proiectul Hotărârii Parlamentului în acest sens.

Membrii CSE au mai decis alocarea a 955,5 mii lei din Fondul de Intervenție al Guvernului structurilor teritoriale de asistență socială, antrenate direct în procesul de gestionare a fluxului migraţional şi de refugiați. Mijloacele financiare vor fi distribuite pentru acordarea sporului de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate. Alte 30,3 mii lei vor fi alocate Autorităților Publice Locale de nivelul I și încă 4350,5 mii lei către Autoritățile Publice Locale de nivelul II.

6349,7 mii lei din Fondul de Intervenție vor fi distribuite Ministerului Muncii și Protecției Sociale, pentru acoperirea costurilor de funcționare a Centrelor de plasament temporar pentru refugiați, create de instituțiile publice din subordinea autorităților publice centrale, întreprinderile de stat, societățile cu capital majoritar de stat, organizațiile necomerciale ș.a. Pentru acoperirea costurilor de funcționare a Centrelor de plasament din subordinea MMPS, vor fi alocate 218,2 mii lei.

Au fost introduse câteva clarități privind sistarea activității Centrelor de plasament, care va fi posibilă prin ordinul Agenției Naționale Asistență Socială, în cazurile în care se va înregistra o lipsă de beneficiari în Centru mai mult de 5 zile consecutive sau dacă instituția va funcționa la o capacitate de până la 10% mai mult de 7 zile.

Familiile beneficiare de ajutor social sau ajutor pentru perioada rece a anului, care cazează persoane refugiate din Ucraina, vor primi în continuare suport din partea statului, fără necesitatea de a declara modificările intervenite în componența familiei, veniturile și bunurile persoanelor cazate temporar.

Starea de urgență a fost instituită pe  24 februarie, după invazia Ucrainei de către Rusia. Din 21 martie, o porțiune a spațiului aerian național s-a redeschis pentru aeronavele civile și de stat. Ținând cont de faptul că spațiul aerian al Ucrainei este închis și zboruri pe direcțiile Nord, Sud și Est nu pot fi efectuate, toate zborurile au loc direcția spre și dinspre România.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alexandr Stoianoglo/Facebook

Stoianoglo, prima reacție după grațierea lui Șepeli, suspectat de planificarea unor omoruri în Ucraina: „Se fabrică un vinovat”

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a reacționat public după ce numele său a fost invocat în contextul grațierii lui Nicolai Șepeli – principalul suspect în organizarea unor asasinate în Ucraina, la comanda Rusiei. Stoianoglo susține că demersurile au fost inițiate la nivel instituțional și că decizia prin care Șepeli a fost grațiat a fost luată doar după plecarea sa din funcție. Totodată, el acuză guvernarea și o parte a mass-mediei că ar încerca să-l prezinte drept vinovat în acest caz.

„Despre cum se fabrică un vinovat. Acest caz l-am explicat acum exact un an, când un deputat PAS m-a acuzat public că aș fi cerut grațierea unui traficant de droguri. Atunci am reacționat. Procuratura Generală a confirmat versiunea mea. O confirmă și azi. Astăzi, după precizările Președinției, unde numele Stoianoglo nu apare nicăieri, orchestra guvernării a fost activată să cânte disciplinat: „Stoianoglo, Stoianoglo, Stoianoglo””, a scris Stoianoglo pe paginile sale de pe rețelele de socializare.

Fostul procuror general a formulat mai multe întrebări legate de procedura de grațiere. Potrivit lui, în martie 2021 – perioadă în care încă era în funcție – Procuratura Generală a solicitat grațierea a șase persoane, victime ale traficului de ființe umane. „Președinția a ales să grațieze una singură, și abia peste un an, când nu mai eram în funcție. De ce? Și de ce anume pe Șepeli?. (…) Dacă această grațiere era o problemă anunțată încă acum un an, de ce decretul a fost revocat abia acum?”, se întreabă, astăzi, Stoianoglo.

Stoianoglo susține că cel de-al demers pentru grațierea lui Șepeli ar fi fost transmis la Președinție după plecarea sa din funcție, când procuror general era deja Dumitru Robu. „La Comisia de grațiere au participat PCCOCS, Ministerul Justiției și Centrul „La Strada”. Ei au susținut demersul. Comisia a votat cu majoritate pentru grațiere. Eu nu eram acolo. Eram deja eliminat. Și totuși, orchestra nu se poate opri: „Stoianoglo e vinovat și e legat de grupul criminal”. Când decizia e a ta, procedura e a ta, votul e al tău și decretul poartă semnătura ta, dar consecințele devin incomode – îți trebuie un vinovat. Numele de cod: Stoianoglo”, a mai scris parlamentarul pe rețele.

Reamintim, președinta Maia Sandu și-a anulat, pe 19 februarie, decretul din 2022, prin care Nicolae Șepeli a fost grațiat. Acesta este învinuit, în prezent, de racolarea a cel puțin 10 persoane pentru asasinarea unor persoane importante în Ucraina, la indicația serviciilor speciale rusești.

Președinția a precizat, pe 23 februarie, că grațierea lui Nicolae Șepeli a fost acordată în urma unei solicitări depuse de Procuratura Generală în 2021. La acel moment, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat pe lista „Alternativa”. În demers, PG menționa că inculpatul și alte persoane condamnate în Rusia ar fi fost victime ale traficului de ființe umane.

Președinția a mai informat că o a doua solicitare a fost transmisă în octombrie 2021, fără a indica însă data exactă. Reamintim că Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie 2021, iar din 6 octombrie interimatul a fost asigurat de Dumitru Robu.

Acum un an, deputatul PAS Lilian Carp l-a acuzat pe Stoianoglo că ar fi cerut ilegal, în 2021, grațierea unui grup de persoane, condamnate pentru transportarea drogurilor în Rusia. La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă.

Precizăm, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli, Blocul „Alternativa” a înaintat, pe 23 februarie, o inițiativă prin care a cerut constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor. Alexandr Stoianoglo a lipsit de la prezentarea inițiativei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: