Facebook/Igor Dodon

Igor Dodon, pe primul loc în intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale din 2028: sondaj IMAS

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, se află pe primul loc în intențiile de vot ale moldovenilor pentru alegerile prezidențiale din 2028, în condițiile în care Maia Sandu, actuala șefă a statului, nu va putea candida pentru un nou mandat. Cel puțin asta reiese dintr-un sondaj IMAS publicat miercuri, 17 iunie.

Potrivit cercetării sociologice, 14,3% dintre respondenți ar vota pentru Igor Dodon. Pe locul al doilea se situează liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 9,9% din intențiile de vot. Acesta este urmat, la mică distanță, de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care acumulează 9,3%.

Pe următoarele locuri se clasează Renato Usatîi, cu 6,8%, ex-premierul Dorin Recean, cu 4,8%, și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și primarul Chișinăului, Ion Ceban, cu câte 4,6% din intențiile de vot.

Totodată, 25,1% dintre respondenți încă nu au decis pe cine ar vota.

Sondajul a analizat separat și preferințele electorale ale susținătorilor principalelor partide politice. În cazul formațiunii de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), cel mai bine poziționat este Igor Grosu, susținut de 24,3% dintre alegătorii PAS. La o distanță considerabilă se află alți potențiali candidați ai PAS – Dorin Recean, Nicu Popescu și Marcel Spatari –, fiecare având un nivel de susținere de aproximativ 11-12% în rândul electoratului partidului.

În tabăra Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), preferințele sunt mult mai clare. Aproape două treimi dintre susținătorii formațiunii (65,4%) îl consideră pe Igor Dodon cel mai potrivit candidat pentru alegerile prezidențiale.

În rândul alegătorilor Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), 63,8% l-au indicat pe Vladimir Voronin drept candidatul preferat. Totuși, Voronin, fost șef al statului în două mandate, nu mai poate participa la alegerile prezidențiale, astfel că principala opțiune a simpatizanților partidului devine Diana Caraman. Aceasta se bucură de sprijinul a 23,5% dintre alegătorii PCRM.

În cazul Partidului „Democrația Acasă”, opțiunile sunt aproape unanime: 89,3% dintre susținătorii formațiunii consideră că Vasile Costiuc este cel mai potrivit candidat pentru funcția de președinte.

Sondajul IMAS a fost realizat în perioada 1–14 iunie, pe un eșantion de 1 116 persoane. Marja de eroare este de ±3%.

Precizăm că următorul scrutin prezidențial este prevăzut pentru 2028. Președinta Maia Sandu, aflată la al doilea mandat, nu va mai putea candida pentru funcția de șefă a statului, conform Constituției. Legea fundamentală a țării prevede un maximum de două mandate prezidențiale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ssu.gov.ua

Investigație: doi moldoveni ar fi fost implicați în incendierea unor stații electrice din Ucraina. Sabotajul – pus la cale de Rusia

Doi cetățeni ai Republicii Moldova ar fi fost implicați într-un act de sabotaj asupra a două stații electrice din regiunea Odesa, Ucraina, incendiate în aprilie 2024. Potrivit unei investigații publicate de portalul ucrainean KibOrg, operațiunea ar fi fost coordonată de Vladimir Stoianov, originar din Republica Moldova, la indicația lui Grigore Caramalac, cunoscut în mediul interlop sub porecla „Bulgaru”. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că acțiunea ar fi fost organizată la comanda Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Incendiile au izbucnit în seara zilei de 13 aprilie 2024, la un interval de 55 de minute, la două stații electrice din orașul Bolgrad și satul Cubei, în sudul regiunii Odesa. Peste 14 000 de locuitori din opt localități au rămas fără energie electrică. Au fost afectate inclusiv obiective de apărare, spitale și sisteme de alimentare cu apă, căldură și gaze.

Potrivit anchetei, cu o zi înainte de incendii, doi bărbați au fost surprinși în apropierea stației electrice din Bolgrad. Aceștia au ajuns cu un automobil Ford gri, înmatriculat în Lituania, și aveau asupra lor o șurubelniță electrică și mai multe canistre cu benzină. După ce au inspectat teritoriul, au revenit în noaptea următoare și ar fi incendiat transformatorul. Ulterior, au procedat la fel și la stația electrică din satul Cubei.

Unul dintre presupuşii executanți, Oleg B., în vârstă de 38 de ani, cetățean al Republicii Moldova, a fost reținut de SBU pe 16 aprilie 2024. Acesta locuia în Ucraina de aproximativ 20 de ani și avea permis de ședere permanentă. Potrivit anchetatorilor, bărbatul urma să primească 2 000 de dolari pentru participarea la actul de sabotaj. Pe 18 aprilie, acesta a fost plasat în arest preventiv.

Cel de-al doilea presupus participant, Vladimir Stoianov, a reușit să ajungă în Republica Moldova. Potrivit investigației KibOrg, acesta ar fi fost cel care l-a recrutat pe Oleg B. și ar fi participat personal la incendierea ambelor stații electrice.

Stoianov are 54 de ani și deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse. Publicația identificat mai multe episoade din trecutul său care indică probleme cu legea în Ucraina, Republica Moldova și Rusia. În iunie 2024, acesta a fost pus sub acuzare în lipsă pentru organizarea actului de sabotaj. Deși instanțele din Odesa au autorizat în repetate rânduri reținerea sa, măsurile nu au fost puse în aplicare. Locul în care se află în prezent este necunoscut.

Investigația arată că, în spatele operațiunii, s-ar afla Grigore Caramalac, un personaj controversat din Republica Moldova, stabilit în Rusia, unde ocupă funcția de vicepreședinte al Federației Ruse de Lupte. Acesta mai conduce fondul IFAVIS și este consilier al senatorului rus din regiunea Kursk, Alexandr Brîksin.

În Republica Moldova, Caramalac este cunoscut sub porecla „Bulgaru” și este prezentat în presă drept un interlop de rang înalt. În anii ’90, acesta a condus o grupare acuzată de banditism, șantaj, deposedarea ilegală de bunuri și tentativă de omor. Potrivit anchetei, gruparea a obținut prin violență fizică și psihologică bani, automobile și bunuri imobiliare în valoare totală de aproximativ 983 000 de lei.

În 1998, Karamalak a fost arestat în Republica Moldova, însă a fost eliberat câteva luni mai târziu, din motive de sănătate. La scurt timp, a plecat ilegal în Ucraina, iar ulterior s-a stabilit în Rusia. În 2006 a obținut statutul de refugiat, iar în 2008 a primit cetățenia rusă. În 2016, procurorii moldoveni au reluat urmărirea penală împotriva sa în mai multe dosare și l-au dat din nou în urmărire internațională.

Potrivit investigației, Caramalac a fost implicat și în activități desfășurate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Acesta a organizat competiții sportive în Melitopol și Ialta și a vizitat Luganskul ocupat. În 2023, a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru implicarea în organizarea unor evenimente patriotice și sportive în teritoriile ocupate din estul Ucrainei.

SBU susține că Caramalac ar fi fost cel care a primit indicațiile de la FSB și a implicat în operațiune persoane din mediul infracțional din Găgăuzia.

KibOrg precizează că a încercat să ia legătura cu Vladimir Stoianov și Grigori Karamalak, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea investigației. Nici Oleg B. nu a putut fi contactat de jurnaliști. Avocata acestuia a refuzat să comenteze poziția clientului său față de acuzații, menționând că aceasta va fi prezentată în instanță.

Oleg B. se află în arest preventiv de peste doi ani și jumătate, iar dosarul său este examinat din octombrie 2024 de Judecătoria raionului Primorski din Odesa. Acesta respinge acuzațiile și susține că nu a comis nicio faptă ilegală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: